Cum se face un studiu de piață în 2026: pași, metode și exemple (partea 1/3)

Un studiu de piață este procesul prin care aduni și analizezi date despre clienți, concurenți și piață, ca să iei o decizie de business pe baza lor. Se face în 6 etape: obiectiv, documentare, metodă, eșantion, teren și analiză.

Ghidul are 3 părți. Aceasta este prima și îți arată pașii, metodele, exemplele reale și instrumentele de analiză a pieței. Partea a 2-a este despre analiza concurenței, iar partea a 3-a despre publicul țintă.

Prima variantă a apărut în 2017. În ediția din octombrie 2026 am adăugat procesul pas cu pas, exemple pentru un produs nou și o secțiune despre AI, am actualizat metodele și sursele și am scos exemplele depășite.

Actualizat octombrie 2026

Vezi cele 6 etape · Metode · Exemple

Preferi varianta downloadabilă? Dă un click aici și îți trimitem ghidul complet, gratuit.

Ce este un studiu de piață?

Un studiu de piață răspunde la o întrebare de business cu date culese și analizate special pentru ea. Îl mai găsești sub numele de cercetare de piață, cercetare de marketing sau market research, iar sondajul de opinie este una dintre metodele lui.

Concret, afli ce nevoi au consumatorii, cât de mare e piața, cum arată competitorii și încotro se îndreaptă cererea.

Datele pot fi de două feluri:

• Secundare: există deja (statistici oficiale, rapoarte de industrie, datele tale din vânzări). Le aduni la etapa de documentare.
• Primare: le culegi direct de la oameni, pentru întrebarea ta (sondaje, interviuri, focus grupuri).

Metodele sunt cantitative (răspund la „cât” și „câți”: chestionare aplicate de obicei pe sute de respondenți, rezultate în procente) sau calitative (răspund la „de ce”: interviuri și focus grupuri cu puțini participanți, discuții în profunzime). Multe studii le combină.

Ce nu este un studiu de piață. Nu este o căutare pe Google și nici un rezumat generat de un instrument AI. Ambele pot ajuta la documentare, dar nu măsoară ce gândesc și ce fac oamenii din publicul tău. Despre rolul AI-ului în cercetare vorbim în secțiunea AI în studiile de piață.

Cum se face un studiu de piață, pas cu pas

Un studiu de piață se face în 6 etape: stabilești obiectivul, faci documentarea, alegi metoda, stabilești eșantionul, culegi datele și le analizezi. Pornești de la decizia pe care o ai de luat și ajungi la o recomandare clară.

1. Stabilești obiectivul și decizia. Scrii întrebarea la care trebuie să răspundă studiul și decizia pe care o va influența.
2. Faci documentarea (desk research). Aduni ce se știe deja: statistici oficiale, rapoarte de industrie și datele tale interne (vânzări, CRM, sondaje vechi). Afli ce lipsește și nu plătești de două ori pentru aceeași informație. Sursele de încredere sunt în secțiunea Surse pentru documentare.
3. Alegi metoda și scrii chestionarul. Cantitativă sau calitativă, online (CAWI), telefonică (CATI) sau față în față: depinde de întrebare, de public și de buget. Apoi scrii chestionarul sau ghidul de interviu și îl testezi pe câțiva oameni înainte de teren. Metodele le compari în secțiunea Metode de cercetare.
4. Stabilești eșantionul. Decizi pe cine întrebi și de câți respondenți ai nevoie. Ca reper, la un eșantion aleator de 1.000 de respondenți, marja de eroare este de cel mult ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Cum alegi publicul și eșantionul detaliem în partea a 3-a, despre publicul țintă.
5. Culegi datele (teren). Aplici chestionarul sau ghidul de interviu și verifici calitatea răspunsurilor pe parcurs: respondenți duplicați, răspunsuri date prea repede, răspunsuri fără sens.
6. Analizezi și transformi datele în decizii. Cureți datele, le prelucrezi, le interpretezi și răspunzi la întrebarea din etapa 1, cu recomandări concrete pe care le poți aplica.

Etapele nu sunt mereu liniare. Documentarea te poate obliga să reformulezi obiectivul, iar terenul ridică uneori întrebări noi. Important e ca etapa 1 să fie clară înainte să cheltuiești bani pe etapele 4 și 5.

Cum formulezi obiectivul

Un obiectiv bun numește decizia pe care o iei pe baza studiului. De obicei, afacerea are o nevoie sau a observat o oportunitate, dar nu are destule date ca să decidă. Cu problema formulată de la început, studiul rămâne concentrat. „Merită să lansăm produsul X pe piața românească și la ce preț?” este un obiectiv. „Vrem să știm ce crede lumea” nu este.

Exemplu: studiul de piață pentru un produs nou

Exemplu ipotetic: un producător vrea să lanseze în 2026 o cafea de specialitate la plic.

1. Obiectiv: merită lansată și la ce preț?
2. Documentare: date despre piața cafelei și despre concurenți.
3. Metodă: două focus grupuri pentru reacția la concept, apoi un sondaj online.
4. Eșantion: 1.000 de cumpărători de cafea, reprezentativi după gen, vârstă și regiune.
5. Teren: chestionar de 10 minute, cu control de calitate.
6. Analiză: cât de mare e interesul pe segmente și ce preț acceptă, apoi decizia: lansezi, ajustezi sau renunți.

Metode de cercetare a pieței: ce alegi și când

Alegi metoda după întrebare, public și buget. Mai jos ai metodele folosite cel mai des, fiecare cu momentul potrivit, ce primești și ce limite are.

• Cercetare documentară (desk research). Când: începi un subiect nou sau ai buget mic. Primești: o imagine de ansamblu din surse publice. Limite: datele pot fi vechi sau despre altă piață.
• Chestionar online (CAWI). Când: vrei cifre despre un public larg, repede. Primești: procente pe segmente. Limite: nu afli motivele, iar rezultatul depinde de calitatea eșantionului.
• Interviu telefonic (CATI). Când: publicul e greu de prins online sau vrei un eșantion controlat. Primești: răspunsuri cantitative, culese de un operator. Limite: chestionarul trebuie să fie scurt.
• Interviu față în față. Când: vrei să arăți sau să dai de gustat un produs ori publicul nu răspunde online sau la telefon. Primești: răspunsuri cantitative sau calitative, culese de un operator acasă la respondent, în magazin sau pe stradă. Limite: costă și durează mai mult decât online sau la telefon.
• Interviu în profunzime. Când: vrei să înțelegi motive și procese de decizie. Primești: povești detaliate, în cuvintele respondenților. Limite: vorbești cu puțini oameni, deci nu generalizezi în procente.
• Focus grup. Când: testezi concepte, reclame sau ambalaje. Primești: reacții și argumente din discuția de grup. Limite: grupul își influențează membrii, iar rezultatul nu e reprezentativ statistic. Vezi focus grup.
• Mystery shopping. Când: vrei să știi cum arată serviciul în realitate. Primești: o evaluare a experienței clientului, punct cu punct. Limite: o vizită e o singură observație, deci ai nevoie de multe. Vezi mystery shopping.
• Cercetare semiotică. Când: vrei să înțelegi ce înseamnă un brand sau o reclamă în cultura publicului. Primești: interpretarea sensurilor și a codurilor din comunicare. Limite: este o analiză de specialist și se folosește de obicei împreună cu cercetarea calitativă sau cantitativă. Citește despre analiza semiotică.
• Analiza datelor existente. Când: ai deja date în CRM, în vânzări sau în sondaje vechi. Primești: răspunsuri fără o colectare nouă. Limite: datele adunate pentru alt scop nu răspund mereu la întrebarea ta.

Chestionarele online folosesc de obicei un panel online, adică oameni deja recrutați care au acceptat să răspundă la studii. Unde te ajută AI-ul în aceste metode afli în secțiunea despre AI. Pentru studiile despre consumatori finali, vezi studiile pentru consumatori.

Exemple de studii de piață

Mai jos ai patru studii de piață reale din proiectele MKOR, trei pentru un produs sau un business nou și unul pentru o piață B2B, fiecare cu întrebarea, metoda și rezultatul. După ele găsești patru studii proprii MKOR pe care le poți descărca.

Studii de piață pentru un produs sau o piață nouă

• Darvari Garden: lansarea unui produs propriu pe piața FMCG premium. Întrebarea: cum percep consumatorii categoria? Studiul a fost făcut în 2021, înaintea lansării de la începutul lui 2022. Metoda: mixtă, cu chestionar pe un eșantion reprezentativ după gen, vârstă și regiune și sesiuni de degustare la distanță, derulate în premieră. Rezultatul: strategia de lansare s-a construit pe aceste date.
• BurgerHouse, Ploiești: oportunitatea unui restaurant nou. Întrebarea: unde, la ce preț și cu ce ofertă merită deschis un restaurant de burgeri? Metoda: sondaj online (CAWI) printre ploieștenii de 20 până la 40 de ani, cu întrebări despre locație, preț, preferințe culinare și livrare. Rezultatul: investitorul a avut datele despre locație, preț, ofertă și livrare înainte de investiție.
• Prodvinalco Cluj: lansarea de produse noi. Întrebarea: ce produse noi sau rețete modificate preferă consumatorii? Metoda: degustări în orb pe 2 sau 3 probe, în interviuri și focus grupuri, cu 25 până la 500 de respondenți în fiecare proiect. Rezultatul: lansarea unor produse noi, între care Carpathia Vodka.
• Julien Style: piața sistemelor de ventilație. Întrebarea: cât de mare e piața, cine sunt competitorii și unde sunt oportunitățile? Metoda: desk research, 28 de interviuri în profunzime cu experți, interviuri cu peste 25% dintre jucătorii pieței, benchmarking pe 10 competitori, mystery shopping B2B și analiză SWOT. Rezultatul: firma s-a poziționat ca furnizor profesionist și s-a extins pe segmentele comercial și industrial.

Studii proprii MKOR pe care le poți descărca

Din studiile proprii vezi cum arată un raport final: uită-te la întrebările puse, la descrierea eșantionului și la prezentarea rezultatelor. Primele trei sunt făcute pe Panelul MKOR, pe eșantioane reprezentative la nivel național după gen, vârstă și regiune.

• AI Adoption Report România 2026: 70% dintre respondenți folosesc AI, dar în medie doar 2 instrumente din cele 11 incluse în studiu.
• Consumer Sentiment România 2026: analiză pe 12 trimestre. Ponderea pesimiștilor a crescut de la 74% (T3 2023) la 87% (T2 2026), iar optimiștii au scăzut de la 16% la 8%.
• Black Friday 2025: 93% dintre cumpărători își planifică achizițiile în avans, iar bugetul mediu este de 2.046 RON, cu 33% mai mult decât anul precedent.
• Impactul studiilor de piață în companiile din România: whitepaper din 2018, bazat pe 252 de reprezentanți ai unor companii din România.

De ce și când faci un studiu de piață în 2026

Faci un studiu de piață când ai o decizie de luat și îți lipsesc datele pentru ea, pentru că e mai ieftin să afli ce vor clienții înainte de lansare decât după. Cu datele în mână lansezi, testezi sau ajustezi un produs știind ce riscuri îți asumi. Pe datele studiului construiești și o strategie de marketing potrivită pieței tale.

Ce îți arată un studiu de piață

Un studiu de piață îți arată șase lucruri despre afacerea ta:

• Consumatorii finali. Ce își doresc, de ce au nevoie și ce părere au. Îi cunoști mai bine și știi ce să le oferi.
• Cerere, ofertă și distribuție. Îți ajustezi volumele de producție la cerere și vezi cât de bine funcționează canalele de distribuție.
• Promovarea. Cât de eficiente sunt canalele media pentru mesajul și publicul tău. Eficiența o urmărești în timp prin brand tracking.
• Reputația. Ce crede piața despre firma și produsele tale.
• Satisfacția. Nivelul de satisfacție al clienților, fie că vinzi către consumatori (B2C), fie către companii (B2B).
• Prețurile. Intervalele potrivite pentru produsele tale și discounturile pentru parteneri și clienți.

Când faci un studiu de piață

Cele mai frecvente situații:

Lansezi sau îmbunătățești un produs. Un studiu te ajută să:

• estimezi potențialul pieței pentru un produs nou, printr-un studiu de oportunitate;
• afli reacțiile consumatorilor la produs și la ambalaj, printr-o testare de produs;
• știi ce tipuri de consumatori cumpără, de ce cumpără și ce ar îmbunătăți la produs;
• îți estimezi volumele de vânzări.

Ai doar o idee de afacere? O poți verifica înainte de a investi, prin evaluarea ideii de afacere.

Vrei să înțelegi de ce ceva nu merge. Un studiu îți arată de ce un produs existent nu se vinde: prețul, comunicarea sau distribuția.

Vrei să-ți cunoști piața și concurența. Un studiu te ajută să:

• afli condițiile și trendurile generale ale pieței;
• evaluezi punctele forte și punctele slabe ale competitorilor;
• îți estimezi cota de piață;
• segmentezi piața, adică împarți populația în grupuri cu motivații similare, după criterii stabilite dinainte (psihografice, demografice, geografice sau de utilizare a produsului).

Când nu ai nevoie încă de un studiu

• Decizia e deja luată și nu mai poate fi schimbată.
• Răspunsul există deja în datele tale (vânzări, CRM, site) sau în surse publice.
• Întrebarea e încă vagă. Un obiectiv neclar dă un studiu neclar, așa că formulează-l mai întâi, așa cum arată exemplul de obiectiv.

Dacă nu ești sigur, începe cu documentarea: costă puțin și îți arată ce lipsește cu adevărat.

Analiza generală a pieței: sector, benchmarking și PESTLE

Analiza generală a pieței îți arată în ce fel de piață intri: cum e structurat sectorul, cine sunt cei mai buni și ce factori externi o influențează. Face parte din documentare (etapa 2) și are trei instrumente: studiul sectorial, benchmarkingul și analiza PESTLE.

Studiul sectorial

Studiul sectorial se concentrează pe un anumit sector și oferă date despre actorii de pe piață, despre dimensiunile ei și despre potențialul consumatorilor. Din el afli profilul pieței: câți producători și consumatori sunt și cât de mari, ce bunuri și servicii se vând și cât de ușor găsesc clienții informații despre produse și prețuri. Te ajută să vezi cât de bine se potrivesc obiectivele afacerii tale cu piața în care activezi sau vrei să intri.

Compararea cu cei mai buni (benchmarking)

Benchmarkingul completează studiul sectorial. Identifici cele mai bune companii din domeniu și le compari rezultatele cu ale tale, la calitate, timp și costuri. Așa afli ce practici din industrie poți prelua și, mai ales, ce anume determină succesul acelor companii.

Analiza PESTLE

PESTLE îți dă o privire de ansamblu asupra condițiilor externe ale unei piețe. Numele vine din inițialele celor șase factori, în engleză: Political (politici), Economic (economici), Social (sociali), Technological (tehnologici), Legal (legali) și Environmental (de mediu).

P pentru Politic E pentru Economic S pentru Social T pentru Tehnologic L pentru Legal E pentru Ecologic (Mediu Înconjurător).

În analiză răspunzi la câte o întrebare pentru fiecare factor.

1. Factori politici

Care este situația politică și cum afectează industria ta? Contează deciziile politice care influențează economia sau o piață anume: taxele, politica fiscală și tarifele comerciale. Un exemplu recent: din 1 august 2025, cota standard de TVA în România a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate la 11%, cu unele excepții (Legea 141/2025, sursa: Kreston România). Pentru un business cu marje mici, schimbarea se vede direct în preț sau în profit.

2. Factori economici

Cum îți afectează economia afacerea? De exemplu, creșterea inflației îți schimbă politica de prețuri. Urmărești rata inflației, rata dobânzii, cursul valutar și nivelul investițiilor străine. Contează și cum percep oamenii economia: studiul Consumer Sentiment România 2026 arată cum s-a schimbat starea de spirit a românilor între 2023 și 2026.

3. Factori sociali

Ce valori, obiceiuri și schimbări demografice îți influențează clienții? Structura socială și demografia te ajută să recunoști trendurile culturale. Sărbătorile locale pot fi profitabile pentru anumite industrii, cum este 8 Martie pentru florăriile din România. Urmărești și cum se schimbă obiceiurile de cumpărare, de exemplu cât de mult își planifică oamenii achizițiile de sezon.

4. Factori tehnologici

Ce tehnologii noi îți pot schimba piața? Inovațiile pot afecta operațiunile unei companii în bine sau în rău: tehnologiile care automatizează munca sau reduc consumul de energie scad costurile, iar altele îți pot face produsul învechit sau aduc concurenți noi. Un exemplu actual este AI-ul, pe care 70% dintre respondenții din AI Adoption Report România 2026 îl folosesc deja. Întrebarea utilă pentru analiza ta este cum schimbă asta felul în care clienții tăi caută, compară și cumpără.

5. Factori legali

Există reglementări pentru industria ta și se întrevăd schimbări? Contează legislația, reglementările și instituțiile, mai ales cele privind siguranța consumatorilor și a angajaților. O analiză a sistemului legal te ferește de încălcări și sancțiuni. În 2026, de exemplu, Regulamentul european privind AI (UE 2024/1689) impune obligații noi firmelor care vând sau folosesc sisteme AI în relația cu clienții. Ce înseamnă GDPR și acest regulament pentru studiul tău afli în secțiunea despre date personale.

6. Factori de mediu

Ce preocupări legate de mediu există? Orice activitate economică influențează mediul, iar analiza ține cont de vreme, geografie și schimbările climatice. De exemplu, o firmă cu depozite sau transport trebuie să prevadă ce se întâmplă când inundațiile, alunecările de teren sau cutremurele îi blochează activitatea.

Rezultatele PESTLE intră direct în planul de lansare: îți arată ce riscuri externe trebuie să acoperi înainte să investești.

De ce contează contextul

O cifră fără context induce în eroare. Pune lângă ea un scurt istoric al industriei și o descriere a pieței, iar la final delimitează piața țintă, ca strategia de marketing să plece de la aceeași piață pe care ai măsurat-o.

Surse pentru documentare

Cele mai sigure surse pentru documentare sunt bazele de date publice ale instituțiilor din România și din UE. Le găsești aproape pe toate online, dar nu orice pagină de pe internet e o sursă de încredere, așa că trece fiecare cifră prin cele 3 verificări de mai jos. Mai multe resurse găsești în articolul despre resursele de documentare. Sursele pe care le folosim cel mai des:

Statistici oficiale

• Portalul de date deschise al Uniunii Europene: seturi de date publice de la instituțiile europene.
• Eurostat: statistici comparabile între țările UE.
• Eurobarometru: analize ale opiniei publice, la nivel european.
• Institutul Național de Statistică: baze de date și metadate din România.
• Portalul de date deschise al Guvernului României: seturi de date de la instituții și ministere.

Date despre firme

• Oficiul Național al Registrului Comerțului: date oficiale despre firmele din România.
• Agenția Națională de Administrare Fiscală: informații fiscale oficiale.
• Bilanțurile firmelor, gratuit pe site-ul Ministerului Finanțelor sau pe site-urile de analiză financiară.

Date de sector și de consum

• Asociațiile profesionale, de exemplu lista asociațiilor din industria alimentară: informații dintr-un sector al pieței; de multe ori fac studii proprii.
• Asociațiile comerciale, de exemplu Asociația Marilor Rețele Comerciale din România: statistici din anumite ramuri comerciale.
• Camerele de comerț, de la Camera de Comerț și Industrie a României la camerele județene: utile când te interesează defalcarea teritorială.
• Organizațiile pentru protecția consumatorilor: prețuri cu amănuntul și studii despre consumatori, publicate sau furnizate la cerere.
• Publicații de presă: știri comerciale, financiare și politice.
• Alte agenții de cercetare de piață: rapoarte de piață și studii pentru anumite ramuri industriale.

Nu toate informațiile sunt online. Unele există doar pe hârtie, la organizațiile de mai sus, în biblioteci sau în arhive.

3 verificări înainte să folosești o sursă

1. Cine a publicat? O instituție, o firmă sau un anonim, și ce interes are.
2. Când? Verifică anul datelor, nu doar al paginii.
3. Cum au fost culese? Caută eșantionul, metoda și perioada. Dacă lipsesc, nu folosi cifra.

Aceleași trei întrebări se aplică textelor produse cu instrumente AI, care par sigure pe ele și totuși pot greși. Cere sursa și verifică-o.

Cât de atractivă e industria: cele 5 forțe ale lui Porter

Cele 5 forțe ale lui Porter arată cât de intensă este concurența dintr-o industrie și cine își ia cea mai mare parte din valoarea creată. Modelul îi aparține lui Michael Porter, care l-a publicat în 1979 în Harvard Business Review și l-a dezvoltat în cartea Competitive Strategy (1980).

Un studiu de piață îți dă datele pentru fiecare forță: câți competitori sunt, cât de ușor intră alții, ce alternative au clienții, cât de mult pot negocia cumpărătorii și cât depinzi de furnizori. Cu ele vezi cât de atractivă e industria înainte să intri sau să investești mai mult. Cum aplici modelul pas cu pas găsești în partea a 2-a a ghidului, iar dacă preferi să facem noi analiza, vezi analiza concurenței.

Pe scurt: cele cinci forțe sunt rivalitatea între jucători, jucătorii noi, produsele-substitut, cumpărătorii și furnizorii. Cu cât sunt mai slabe, cu atât industria e mai atractivă.

1. Rivalitatea între jucători

O piață cu rivalitate redusă este atractivă, pentru că jucătorii nu sunt forțați să scadă prețurile și își păstrează marjele. Ca să o evaluezi, te uiți câți competitori sunt, prin ce se diferențiază, dacă piața crește sau scade, cât de agresivi sunt jucătorii și cât de răspândiți sunt teritorial. Apoi vezi ce mijloace folosesc: preț, varietatea și stilul produselor, campanii și promoții.

2. Amenințarea jucătorilor noi

Și firmele care încă nu sunt pe piață, dar pot intra, îți pot lua clienți. Amenințarea crește odată cu scăderea barierelor de intrare în piață. Când costurile de intrare sunt mari, de exemplu investiția inițială în tehnologie, un jucător nou intră mai greu.

3. Amenințarea produselor-substitut

Un produs-substitut vine din altă categorie, dar acoperă aceeași nevoie ca oferta ta. Amenințarea crește când apare o ofertă mai atractivă la raportul calitate-preț. De exemplu, emailul a înlocuit scrisoarea, iar platformele de streaming concurează cu cinematograful.

4. Puterea de negociere a cumpărătorilor

Clienții pot cere prețuri mai mici sau servicii mai bune la același preț. Puterea lor crește când sunt puțini și cumpără mult, sau când produsele sunt atât de asemănătoare încât trecerea de la un brand la altul nu costă nimic.

5. Puterea de negociere a furnizorilor

Furnizorii puternici pot majora prețurile sau pot impune condiții care îi avantajează pe ei, iar profitabilitatea industriei scade. Se întâmplă când există puțini furnizori și mulți clienți, de exemplu doar doi furnizori pentru un material important, sau când schimbarea furnizorului costă mult.

Potențialul pieței și mărimea ei

Piața potențială înseamnă toți clienții care au nevoia pe care o acoperi și bani să plătească pentru ea, într-o anumită zonă și într-o perioadă dată. O estimezi ca să știi dacă merită să intri: dacă piața e prea mică, niciun produs bun nu are destui cumpărători.

Previziunea vânzărilor estimează cât vor cumpăra clienții într-o perioadă dată. Rezultatul diferă de la un segment la altul, după cât poate absorbi segmentul, cât de puternică e concurența și cum e poziționată oferta ta. Practic, estimezi cifra de afaceri viitoare din volumul probabil de vânzări.

Cota de piață este partea din vânzările totale ale unei categorii, în valoare sau în volum, care îi revine companiei tale într-o perioadă dată.

Aria pieței este teritoriul în care activezi. După locul vânzării, piața poate fi internă (în România), externă (în alte țări) sau globală.

În final, studiul îți spune câți clienți potențiali ai, ce cantități cumpără, cât de des și cât poate crește piața.

Cum estimezi mărimea pieței: exemplu simplu

Există două abordări, care se verifică una pe alta. Exemplu ipotetic, cu numere inventate pentru explicație, nu date de piață: un producător de cafea de specialitate vrea să estimeze piața din România.

• De sus în jos (top-down): pornești de la piața mare. Dacă piața cafelei (ipotetic) valorează 3 miliarde RON pe an, iar segmentul de specialitate are 2%, rezultă 60 de milioane RON.
• De jos în sus (bottom-up): pornești de la clienți. Din 5 milioane de gospodării (ipotetic), 4% cumpără cafea de specialitate, adică 200.000. Dacă fiecare cumpără 8 pachete pe an la 40 RON, rezultă 64 de milioane RON.
• Verificarea: cele două estimări diferă cu aproximativ 7%, deci un interval de 60 până la 64 de milioane RON este credibil. Dacă diferă mult, ajustezi ipotezele.

Ipotezele din a doua abordare (câți cumpără, cât de des, la ce preț) sunt exact ce măsoară un sondaj. Așa se leagă mărimea pieței de etapele de metodă și eșantion din ghid.

Cum urmărești tendințele în 2026

Urmărești tendințele în doi pași: aduni semnale din Google Trends, din studiile publicate și din presa de specialitate, apoi verifici printr-un sondaj cât de răspândite sunt în publicul tău.

Ce urmărești

• Experiența clientului. Cât contează, alături de preț, felul în care brandul îi tratează pe clienți.
• Trenduri de industrie și trenduri largi. Unele se văd doar în sectorul tău, altele traversează toate piețele. Verifici întâi pe care le trăiește publicul tău.
• Mișcările competitorilor. Companiile creează trenduri, deci merită să știi ce fac: te aliniezi sau propui altceva.
• Comportamentul online. Vezi unde caută clienții tăi răspunsuri și unde cumpără, inclusiv dacă folosesc asistenți AI ca să compare produse.

Unde le urmărești

• Google Trends: interesul de căutare pe subiecte și pe țări, în timp.
• Studiile MKOR: rapoarte gratuite despre consumatorii din România, actualizate în 2026.
• Consumer Trends.Live: date lunare, culese direct de la consumatori, din 7 industrii de retail (fashion, IT&C, cosmetice, DIY, electronice și electrocasnice, bijuterii și ceasuri, mobilier), monitorizate din mai 2021.
• Presa de specialitate și rapoartele asociațiilor din industria ta.

De exemplu, dacă Google Trends arată că tot mai mulți oameni caută cafea de specialitate, un sondaj îți spune câți dintre clienții tăi o cumpără deja și la ce preț.

AI în studiile de piață: ce ajută și ce nu

AI-ul poate accelera părți ale unui studiu de piață, dar nu înlocuiește respondenții reali și nici judecata cercetătorului. Folosește-l ca asistent și verifică-i mereu rezultatul.

Unde ajută AI-ul

• redactarea și traducerea primei variante a unui chestionar;
• codarea răspunsurilor deschise în categorii;
• transcrierea și rezumarea interviurilor și a focus grupurilor;
• curățarea datelor, de exemplu semnalarea răspunsurilor duplicate.

Respondenții sintetici: când îi poți folosi

Respondenții sintetici sunt profiluri simulate de un model AI, care răspund la chestionar în locul unor oameni reali. Un articol din NIM Marketing Intelligence Review (Kaiser și colab., 2026) arată că astfel de răspunsuri au prezis răspunsurile individuale mai bine decât la întâmplare și au prins tendințele largi. Totuși, au fost sistematic mai pozitive, mai ales față de mărcile cunoscute, și mai puțin variate decât răspunsurile reale. Potrivit autorilor, sunt potrivite deocamdată pentru teste timpurii de concept și pentru aplicații cu miză mică, nu pentru decizii care cer precizie. Folosește-i ca să formulezi ipoteze, apoi verifică-le cu oameni reali.

Calitatea datelor: boți și respondenți frauduloși

Și AI-ul poate completa chestionare. Într-un studiu publicat în PNAS (Westwood, 2025), un agent AI a trecut 99,8% dintre verificările de atenție concepute să prindă răspunsurile automate. Verificările simple nu mai ajung, deci contează cum este recrutat și verificat panelul. Ce întrebi furnizorul găsești la cum alegi o agenție.

Ce spun GDPR și Regulamentul european privind AI

Transcrierile, înregistrările și listele de contacte conțin date personale, deci intră sub GDPR. Înainte să le încarci într-un instrument AI:

• stabilește temeiul legal, de obicei consimțământul informat, și spune participanților că folosești AI;
• anonimizează datele, unde se poate;
• semnează cu furnizorul de AI un contract de prelucrare a datelor (art. 28 GDPR);
• verifică unde se stochează datele, cât timp și dacă furnizorul le folosește pentru antrenarea modelelor;
• fixează un termen de păstrare și respectă-l.

Regulamentul (UE) 2024/1689 privind AI (AI Act) are termene diferite, după tipul de reguli, potrivit Comisiei Europene:

• Din 2 august 2026: se aplică cea mai mare parte a regulamentului, inclusiv regulile de transparență. Oamenii trebuie informați când interacționează direct cu un sistem AI, de exemplu un chatbot care conduce un interviu.
• Din 2 decembrie 2027: regulile pentru sistemele cu risc ridicat din domenii sensibile, precum angajarea sau educația, amânate prin AI Omnibus (în vigoare din 27 iulie 2026).
• Din 2 august 2028: regulile pentru sistemele cu risc ridicat din produsele reglementate.

Pentru partea de date personale, autoritatea din România este ANSPDCP. Pentru situații concrete, cere o opinie juridică.

Cine poate face un studiu de piață?

Studiul se poate face intern, în departamentul de marketing, sau se poate externaliza unei agenții. Intern, cunoști bine compania, dar de multe ori îți lipsesc metodologia și un panel propriu. La o agenție plătești pentru ele, plus o privire din afară.

Cum alegi o agenție: 5 verificări

1. Metodologie transparentă. Ceri designul studiului, eșantionul și marja de eroare, în scris.
2. Calitatea panelului și a datelor. Întrebi cum recrutează respondenții, cum le confirmă identitatea și cum elimină răspunsurile suspecte. Panelul MKOR are peste 110.000 de membri, iar Panel Book 2026 explică cum îl construim.
3. Răspunsuri la ESOMAR 28. ESOMAR a publicat o listă de întrebări pe care le pui furnizorului de eșantion online (varianta clasică are 28, cea actualizată are 37). Răspunsurile MKOR sunt în documentul ESOMAR 28.
4. Portofoliu relevant. Ceri exemple din industria ta și cu metoda de care ai nevoie.
5. Cine face analiza. Întrebi cine interpretează datele și ce experiență are. Dacă agenția folosește AI, ESOMAR oferă 20 de întrebări pe care i le poți pune.

Despre costuri, vezi pagina de prețuri.

Ai nevoie de ajutor de la specialiști?

MKOR face cercetări de piață, studii de satisfacție, segmentarea publicului țintă și profilul clientului, analiza concurenței și studii de oportunitate pentru piețe noi. Vezi ce spun clienții.

„Am început colaborarea cu MKOR în 2016 și continuăm să dezvoltăm împreună noi proiecte. În ultimii ani, am derulat împreună unele dintre cele mai complexe studii legate de satisfacția beneficiarilor și clienților noștri.”
Andreea Gheorghiu, Head of Marketing Edenred România

Cere o ofertă · Vezi portofoliul

Continuă cu partea a 2-a și a 3-a

• Partea 2/3: Analiza concurenței. Cum identifici competitorii și le urmărești mișcările. Citește partea a 2-a
• Partea 3/3: Analiza publicului țintă. Cum segmentezi și cunoști oamenii cărora le vinzi. Citește partea a 3-a