Studiu MKOR: AI Adoption Report România. Cum percep românii Inteligența Artificială în 2026

Cum văd românii, de fapt, Inteligența Artificială? Cât de mult au ajuns să se bazeze pe ea și unde se opresc? Acestea sunt întrebările la care răspunde AI Adoption Report România, studiul realizat de MKOR în 2026 cu trei obiective mari:

• cum este percepută și câtă încredere au românii în Inteligența Artificială
• cât de cunoscute și de folosite sunt instrumentele AI și
• ce înseamnă prezența AI-ului pentru viața profesională, de la anxietatea legată de locul de muncă până la relația dintre juniori și seniori.

În 2026, inteligența artificială este folosită pe scară largă în România. Șapte din zece români (70%) declară că folosesc AI în prezent. Prima asociere spontană a românilor cu termenul „AI” este una pragmatică: ajutorul și utilitatea adună 16% dintre răspunsuri.

Asocieri, relații și încredere: cum „văd” românii AI-ul

Percepția românilor despre AI se conturează atât prin ce cuvinte le vin în minte, cât și prin felul în care își imaginează relația cu acest instrument.

Pe lângă asocierea spontană legată de ajutorul și utilitatea AI-ului (16%), românii între 18-55 de ani asociază AI-ul cu instrumente și tehnologie (11%), progres și inovație (10%) și chiar cu numele unor asistenți AI (10%). Temerile legate de dezinformare, manipulare sau deepfake rămân sub pragul de 7%, iar categoria „riscuri, teamă, control” este la 8%.

Când li se cere să descrie relația cu AI-ul ca și cum acesta ar fi o persoană, aproape trei din zece respondenți (27%) văd în el un asistent personal căruia îi dau instrucțiuni clare, iar 22% îl tratează ca pe o cunoștință la care apelează doar la nevoie. Doar 11% îl consideră un coleg de muncă și 9% un prieten. În ansamblu, răspunsurile sugerează că, pentru majoritatea românilor, AI-ul este încă perceput mai degrabă ca un instrument util, pe care îl accesează la nevoie, decât ca un partener de interacțiune.

Om sau AI? Jumătate dintre români confundă cele două texte

Testul de recunoaștere a unui text generat de AI arată cât de dificil este pentru oameni să facă diferența: mai bine de jumătate dintre respondenți (52%) au atribuit unui om fragmentul scris de AI, în timp ce doar 48% au identificat corect fragmentul scris de un om.

Persoanele din generația Z (18-28 ani), femeile și cei care au folosit recent AI recunosc ceva mai des textul scris de om, comparativ cu media eșantionului. În același timp, persoanele din generația X (45-60 ani) și bărbații confundă cele două texte mai des decât media.

Când transparența contează mai mult decât utilitatea: disconfortul din spatele AI-ului nedeclarat

În privința percepției și încrederii în AI, cel mai mare disconfort apare atunci când AI-ul intervine nedeclarat în situații cu mize personale mari. O treime (32%) dintre respondenți afirmă că s-ar simți „trădați” dacă ar afla că a fost AI, nu medicul, cel care le-a trimis rezultatele analizelor cu explicații. Procente apropiate (27%), apar și când vorbesc cu un psiholog sau consilier online, respectiv când sună la bancă și cred că discută cu un consultant uman. Suportul emoțional primit de la „cineva” îi deranjează în proporție similară (26%) dacă se dovedește a fi generat de AI.

Mizele profesionale cântăresc mult și ele. 24% ar fi deranjați dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul cu ajutorul AI-ului, iar 21% dacă un articol semnat cu numele unui jurnalist ar fi de fapt scris de AI. Feedbackul de evaluare de la șef (16%) și recomandările de produs de la influenceri (11%) generează cel mai puțin disconfort, acestea sunt zone unde miza personală e mai mică.

Per ansamblu, 15% spun că nu i-ar deranja în nicio situație, atât timp cât AI-ul face treabă bună.

Cunoașterea și utilizarea AI: cine folosește, ce instrumente și ce îi ține pe ceilalți deoparte

Cercetarea noastră a evidențiat că șapte din zece români (70%) se declară utilizatori actuali de AI, 7% sunt ex-utilizatori, 19% cunosc conceptul, dar nu l-au folosit niciodată, iar 5% nu știu exact ce este AI-ul. Rata de utilizare curentă scade cu cât generația e mai în vârstă: de la 89% la Gen Z (18-28 ani), la 72% la Millennials (29-44 ani), 66% la Gen X (45-60) și 39% la Baby Boomers (61-65).

La nivel european, datele Eurostat publicate în decembrie 2025 arată un tablou diferit: doar 32,7% dintre cetățenii UE (16-74 ani) au folosit AI generativ în 2025, iar România se află la coada clasamentului, cu 17,8%, sub Italia (19,9%) și Bulgaria (22,5%), și la mare distanță de Danemarca (48,4%), Estonia (46,6%) sau Malta (46,5%).

Diferența față de cifra de 70% din studiul nostru poate veni din metoda de colectare: datele noastre au fost culese online, deci de la un grup structural mai digitalizat, ceea ce poate crește procentul de utilizatori comparativ cu o cercetare realizată prin metode mixte: față în față, telefonic și online. De asemenea, eșantionul Eurostat a fost mai larg decât al nostru, respectiv 16-74 ani, ceea ce poate crea diferențe față de un eșantion mai restrictiv, dar cu persoane active în câmpul muncii (18-55 ani, respectiv 18-65 ani).

Dincolo de câți români spun că folosesc AI, contează și unde, cu ce instrumente și cât de des o fac, iar aici tabloul se schimbă considerabil.

Contextul de utilizare din ultimele 30 de zile, confirmă că adopția este ancorată, în primul rând, în viața personală (83%). Activitățile profesionale urmează la 58%, iar mediul educațional la 16%.

Notorietatea instrumentelor AI rămâne concentrată la vârf. Din 10 instrumente listate, românii cunosc în medie doar 3,5. ChatGPT este cunoscut de aproape toată lumea (98%), Gemini de aproape patru din cinci respondenți (79%), în timp ce Claude și Copilot rămân fiecare la 37%.

Utilizarea efectivă este și mai concentrată decât notorietatea. În medie, doar 2 din 11 instrumente listate au fost folosite în ultimele 30 de zile. ChatGPT domină cu 86%, Gemini rămâne la 48%, în timp ce Meta AI, Claude și Copilot se situează sub pragul de 20%.

Cât despre cele 160 de persoane (din eșantion) care nu au folosit deloc AI în ultimele 30 de zile, motivele sunt variate: aproape jumătate (49%) preferă să facă lucrurile singuri sau să interacționeze cu oameni reali, 42% spun simplu că nu au avut un motiv concret să încerce, un sfert (25%) consideră AI-ul periculos pentru viitorul societății, iar doar 1 din 10 invocă lipsa timpului de a explora.

Am putea spune că piața AI din România are o structură de tip „câștigătorul ia totul”: adopția e largă la nivel declarativ, dar în practică se reduce la un singur instrument dominant, folosit mai ales pentru nevoi personale. Restul ecosistemului, de la Claude și Copilot până la utilizarea în educație, rămân un teritoriu încă neexplorat de marea majoritate a românilor.

AI la locul de muncă: rolul perceput și impactul pe 3-5 ani

La locul de muncă, AI-ul este văzut mai ales ca o scăpare de sarcinile repetitive și plictisitoare (42%) și ca un avantaj față de alți profesioniști din domeniu (39%). O treime (34%) consideră inteligența artificială drept o necesitate și doar puțini o resimt ca fiind negativă: 7% ca presiune suplimentară și 5% ca sursă de stres.

Când vine vorba despre viitor, imaginea e diferită. Întrebați cum cred că le va afecta AI-ul atribuțiile în următorii 3-5 ani, o treime (33%) cred că munca lor nu se va schimba deloc, un sfert (25%) se așteaptă ca AI-ul să preia doar sarcini minore sau de rutină, 22% anticipează schimbări importante ale rolului lor, iar doar 12% cred că rolul lor va deveni rar întâlnit sau va dispărea complet.

Mentorat, provocări la început de carieră și competențele care vor conta în următorii ani

Cum se schimbă relația dintre generații la locul de muncă în era AI? Datele MKOR arată un tablou fragmentat, fără o tendință clar dominantă.

16% dintre respondenți remarcă faptul că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcini simple, 13% spun că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI, alți 13% constată că juniorii apelează mai rar la seniori și preferă direct AI-ul, iar 12% observă mentori care îi învață pe juniori să verifice munca făcută de AI.

Când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă, aproape un sfert (22%) dintre angajați întreabă mai întâi un AI. E un procent mai mare decât cei care caută pe internet sau în resursele interne ale organizației (17% fiecare) și decât cei care îl întreabă pe managerul direct (16%) ori pe un coleg (15%). Totuși, adunate laolaltă, sursele umane rămân prima alegere pentru majoritatea respondenților.

În privința competențelor cu cea mai mare valoare pentru următorii trei până la cinci ani, abilitățile exclusiv umane, precum empatia, negocierea sau inteligența emoțională, împreună cu gândirea critică și verificarea muncii făcute de AI sunt considerate cele mai valoroase, cu 19% fiecare. Adaptabilitatea rapidă și specializarea practică urmează îndeaproape la 18% fiecare, iar capacitatea de a folosi eficient instrumentele AI se situează pe ultimul loc dintre opțiunile relevante, cu 16%.

În 2026 românii par să înțeleagă că a ști să folosești AI-ul nu e suficient, contează la fel de mult, dacă nu mai mult, ca partea umană: gândirea critică, relaționarea și capacitatea de a verifica ce produce inteligența artificială.

Despre studiu

La MKOR tratăm fiecare cifră ca pe o promisiune de acuratețe. Pentru a surprinde fidel profilul, atitudinile și comportamentele românilor cu privire la gradul de adopție al AI, am urmat un protocol metodologic riguros, aliniat standardelor ESOMAR.

• Mărimea eșantionului: 1.000 respondenți
• Caracteristicile eșantionului: aleatoriu, stratificat, reprezentativ pentru populația României pe criterii de vârstă, gen și distribuție geografică
• Target: românii cu vârste între 18 și 65 de ani
• Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI)
• Abordare: online, prin Panelul MKOR, în două valuri distincte: mai și august 2026

Cum poți folosi aceste date în organizația ta

Dacă ești lider de business, datele de mai sus arată o oportunitate de organizare: e momentul să treci de la AI-ul folosit ad-hoc, pe cont propriu, de fiecare angajat, la instrumente enterprise, sigure, care automatizează sarcinile repetitive, fără să înlocuiască oamenii. Are sens mai ales acum, când 70% dintre români folosesc deja AI, dar mai ales acasă, nu într-un cadru organizat de companie.

Dacă lucrezi în marketing, PR sau relația cu clienții, stabilește reguli clare de transparență atunci când folosești AI, păstrează interacțiunea umană în zonele bazate pe încredere, precum sănătatea sau serviciile financiare, și verifică cu atenție calitatea conținutului generat. Datele arată de ce contează: oamenii se simt „trădați” când AI-ul e folosit fără să știe, iar peste jumătate dintre respondenți confundă, la un test simplu, textul scris de un om cu cel generat de AI.

Dacă lucrezi în HR sau dezvoltare organizațională, regândește modul în care îi integrezi pe juniori,adaptează recrutarea la noile standarde de eficiență și fii transparent înevaluarea angajaților.

Dacă faci parte din echipele de educație și formare (learning & development), construiește programe echilibrate, care dezvoltă deopotrivă abilități exclusiv umane, gândire critică și verificare a muncii făcute de AI, adaptabilitate și folosire eficientă a instrumentelor AI. Ordinea contează: românii pun pe primul loc abilitățile umane și gândirea critică (19% fiecare), nu folosirea tehnică a AI-ului, cum s-ar putea crede la prima vedere.

Concluziile studiului

Majoritatea românilor folosesc deja AI, dar în mod inegal și mai ales, utilizând un singur instrument. Șapte din zece (70%) sunt utilizatori activi, însă utilizarea rămâne mai ales personală (83%) și mai puțin prezentă la muncă (58%) sau în educație (16%). Aproape toată lumea știe de ChatGPT (98%), dar puțini au auzit de Claude sau Copilot (37% fiecare).

Relația cu AI-ul rămâne una de comandă, nu de colaborare: 27% îl văd ca pe un asistent căruia îi dau instrucțiuni, dar doar 11% ca pe un coleg. Încrederea scade brusc acolo unde miza e personală, sănătate, bani, consiliere psihologică, unde AI-ul nedeclarat deranjează aproape o treime dintre oameni. Un aspect interesant este că peste jumătate (52%) nu reușesc să deosebească un text scris de om de unul generat de AI.

La muncă, AI-ul e văzut mai degrabă ca un ajutor decât ca o amenințare: 42% îl folosesc ca să scape de sarcinile repetitive, iar anxietatea legată de viitorul locului de muncă rămâne moderată (3,9 din 7). Presiunea reală se simte la început de carieră, juniorii sunt considerați cei mai expuși (34%), iar când vine vorba de competențele de viitor, românii pun pe primul loc calitățile umane și gândirea critică (19% fiecare), nu folosirea tehnică a AI-ului (16%).

* Acuratețea metodologică și datele cuprinse în acest studiu de caz au fost validate de către Dr. Mădălina Iorga, Senior Researcher & MKOR Associate.