Studiu MKOR Consumer Sentiment 2026: 87% dintre români sunt pesimiști, iar optimiștii s-au înjumătățit în 3 ani

În perioada Q3 2023 – Q2 2026 am realizat o analiză pe 12 trimestre cu privire la percepțiile consumatorilor români asupra economiei, finanțelor personale și locului de muncă. Studiul Consumer Sentiment continuă trimestrial, iar datele actualizate rămân disponibile în dashboard pentru oricine vrea să le urmărească.

Scopul acestui studiu este de a măsura modul în care este resimțită evoluția economiei românești: dacă românii cred că economia țării, finanțele propriei gospodării și situația de la locul de muncă s-au îmbunătățit ori s-au înrăutățit față de anul anterior. Studiul urmărește să identifice și la ce se așteaptă consumatorii în următoarele 12 luni.

Consumer Sentiment este un indicator dezvoltat în anii 1950 în S.U.A. pentru a evalua așteptările și disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra.

De atunci, retailerii, băncile, asigurătorii și angajatorii îl folosesc pentru a surprinde o schimbare de comportament înainte ca aceasta să apară în vânzări sau în statisticile oficiale.

Motivul pentru care indicatorul funcționează așa: percepția și cifrele macroeconomice nu se mișcă întotdeauna în aceeași direcție, iar deciziile de consum se iau pe baza percepției și a emoțiilor, nu pe baza statisticilor.

Pe baza modului în care respondenții au evaluat economia României, finanțele propriei gospodării și organizația în care lucrează pe o scală de la −2 la +2, unde 0 înseamnă „a rămas la fel”, aceștia au fost împărțiți în trei categorii: pesimiști (medie sub 0), neutri (medie exact 0) sau optimiști (medie peste 0).

În Q2 2026, tabăra pesimiștilor a ajuns la 87% din populația generală, față de 74% în Q3 2023. La polul opus, optimiștii au scăzut de la 16% la 8%. Practic, procentul acestora s-a înjumătățit în trei ani. Neutrii, cei care consideră că situația economică a României și a lor a rămas la fel, au scăzut ușor de la 9% la 6%.

Accesează gratuit dashboardul Consumer Sentiment 2026 ca să vezi mai multe date.

Economia țării, mai neagră decât viața de zi cu zi

Din cele trei planuri măsurate, economia României, starea economică proprie și locul de muncă, se vede constant același decalaj: percepția despre economia țării (−1,27 pe scala de la −2 la +2) este mult mai neagră decât percepția despre propria gospodărie (−0,86) sau despre locul de muncă (−0,66).

Cu alte cuvinte, românii se descurcă, în propria evaluare, mai bine decât cred că se descurcă țara. Așteptările pentru următoarele 12 luni rămân la fel de joase, media pe economia țării este −1,12. 

La nivel macro: Ce îi îngrijorează pe români când se gândesc la situația țării?

Atunci când evaluează direcția în care merge România, îngrijorările sunt dominate de stabilitatea instituțională și calitatea serviciilor publice:

• Corupția rămâne principala îngrijorare la nivel național, indicată de 47% dintre respondenți. A coborât cu 13 puncte față de vârful seriei, 60% în Q4 2024, dar a stat pe primul loc în unsprezece din cele douăsprezece trimestre măsurate. Singura excepție e Q3 2024, când pe primul loc au trecut impozitele și taxele, cu 51%.
• Instabilitatea politică oscilează puternic de când e măsurată, din Q2 2025: a urcat la 35% în Q3 2025, a coborât la 21% în Q4 2025 și a revenit la 36% în Q2 2026, cu un salt de 12 puncte într-un singur trimestru.
• Teama de concedieri este singura îngrijorare națională în creștere reală: aproape s-a triplat, de la 5% în Q3 2023 la 14% în Q2 2026, nivel la care se menține de patru trimestre consecutive.

O evoluție interesantă are și temerea legată de impozite și taxe. Aceasta a atins un vârf de 51% în Q3 2024 și Q4 2025, iar ulterior a coborât la 35% în Q2 2026.

La nivel micro: Ce îi îngrijorează pe români când se gândesc la propria familie?

Când perspectiva este măsurată la nivel individual și la siguranța propriului cămin, grijile financiare și stabilitatea veniturilor devin prioritare:

• Cheltuielile de bază reprezintă principala grijă a familiei în toate valurile studiului. În Q2 2026, 52% dintre români indică aceste costuri zilnice de trai ca o presiune majoră (în ușoară scădere față de 57% în Q3 2023). Deși a înregistrat un minim de 47% în Q4 2025, această temă nu a coborât niciodată de pe primul loc în plan personal.
• Siguranța locului de muncă este singura îngrijorare individuală aflată în creștere: urcă aproape neîntrerupt de la 22% (în Q3 2023) la 32% în Q2 2026.

Cum a evoluat încrederea în instituții

Media încrederii în cele 14 instituții publice și private urmărite în studiu e aproape neschimbată în trei ani: 3,42 acum, față de 3,37 în Q3 2023, pe o scală de la 1 la 7.

Dar în spatele acestei stabilități se ascunde o schimbare:

• băncile au urcat de la 3,4 la 3,7 (+0,3)
• sistemul sanitar de la 3,6 la 4,0 (+0,4, cea mai mare creștere din clasament)
• justiția a coborât de la 3,4 la 3,1 (−0,30, cea mai mare scădere), ajungând la nivelul presei.

Clasamentul complet arată o distanță constantă între instituțiile „civile” și cele politice:

Distanța dintre prima poziție și ultima, școala și partidele politice, este de 2,8 puncte. Distanța s-a îngustat cel mai mult în Q4 2024, la 2,5 puncte, pentru că a urcat polul politic, nu pentru că a coborât școala: partidele au atins atunci 2,2, cel mai bun nivel al lor din toată seria.

În trei ani de măsurători, niciuna dintre primele trei instituții nu a coborât sub 3,7 și niciuna dintre ultimele trei nu a urcat peste 2,6.

Remarcăm că oamenii au încredere mai mare în companiile private (4,3), față de biserică (3,7).

Justiția și presa sunt pe același loc (3,1), dar se clasează mai sus ca nivel de încredere față de guvern, parlament și partidele politice.

Strategii adoptate pentru a face față incertitudinii economice în următoarele 12 luni

Confruntați cu presiunea prețurilor, românii răspund în primul rând prin muncă, nu prin gestionarea economiilor.

Iată clasamentul intențiilor declarate pentru următoarele 12 luni, în Q2 2026:

• muncă suplimentară (37%)
• căutarea unui loc de muncă mai bun (22%)
• cerere de mărire de salariu (17%)
• economisire în valută (14%)
• credit sau refinanțare (12%)
• cheltuieli majore cu locuința (11%)
• apelarea la economii (10%)
• job în străinătate (10%)
• cumpărarea de acțiuni (9%).

Strategiile legate de venit, muncă suplimentară, alt job, mărire, domină lista. Iar munca suplimentară oscilează între 35% și 41% în fiecare val din Q1 2024 încoace, creditul între 10% și 12%.

O altă măsură pentru a face față situației economice o reprezintă renunțarea la noi achiziții.

Intenția de a cumpăra o mașină a scăzut de la 8% la 4%, iar cea de a face cheltuieli majore cu locuința, de la 16% la 11%. Dar creditarea a rămas destul de constantă.

Practic, românii nu cumpără și nici nu se împrumută ca să cumpere.

Retail: inflația scade, prețurile cresc

În perioada analizată, inflația percepută a scăzut de la 21% în Q3 2023 la 16% acum. În schimb, percepția cu privire la prețuri este în direcția opusă: ponderea celor care spun că „prețurile au crescut semnificativ” a revenit la 75% în Q2 2026, după minimul de 59% din Q2 2025, iar 69% dintre respondenți cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera.

Cu alte cuvinte: românii estimează o inflație mai mică, dar o resimt mai intens.

Alimentele (86%) și carburanții (74%) rămân principalele repere după care își dau seama că prețurile s-au modificat, urmate de facturile la utilități (69%).

Cursul valutar a urcat pe locul patru, la 45%, semn că devalorizarea monedei a devenit un indicator vizibil pentru tot mai mulți oameni.

Taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele la telefonie, TV, aplicații etc. (32%) rămân semnale mai discrete.

Dintre românii care se așteaptă la scumpiri, atenția rămâne concentrată tot pe coșul de bază pentru următoarele 12 luni: alimentele (92%) și carburantul (78%) conduc detașat clasamentul. Taxele și impozitele (66%) și serviciile (63%) urmează la mică distanță, în timp ce ieșirile în oraș (41%) și schimbul valutar (32%) marchează o zonă de mijloc. La coada clasamentului rămân ratele bancare (23%) și chiria (18%).

Pentru un retailer, întrebarea utilă este „la ce renunță clientul să mai cumpere” ca urmare a creșterii prețurilor. Răspunsul diferă foarte mult între un client cu venituri mici și unul cu venituri mari, ceea ce influențează prețul de intrare pe piață și rolul mărcii proprii.

În dashboardul complet descoperi presiunea prețurilor pe fiecare dintre cele 26 de segmente demografice și socio-profesionale. Accesează-l la adresa: sentiment.mkor.ai.

Generațiile nu resimt inflația în același mod

Pentru a contracara efectele resimțite ale situației economice, generațiile acționează diferit: tinerii reacționează prin muncă, iar cei în vârstă prin economii.

Cu privire la munca suplimentară, diferența e mare: 55% la Gen Z, 41% la Millennials, 30% la Gen X, 16% la Baby Boomers, există aproape 40 de puncte procentuale între cei mai tineri și cei mai în vârstă. Astfel, cu cât cineva e mai tânăr, cu atât e mai probabil să lucreze în plus.

Creșterea prețurilor este resimțită mai mult de Baby Boomers și Gen X (80%), urmate de Millennials (75%). Doar 59% dintre cei din Gen Z spun că prețurile au crescut semnificativ.

Se remarcă, astfel, o diferență de peste 20% între cei mai tineri și restul populației.

Motivul pentru această diferență de percepție este că fiecare generație cumpără altceva.

Gen Z resimte cel mai puțin în facturile la utilități (51%, față de 83% la Baby Boomers) și cel mai mult în costul ieșirilor în oraș (48%, față de 26% la Gen X). Baby Boomers, în schimb, observă costul mai ridicat mai ales la alimente (96%) și medicamente (57%, față de 26% la Gen Z).

Chiria arată cel mai clar diferența: dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 45% din Gen Z se așteaptă să plătească mai mult pe chirie, față de 16% la Millennials, 12% la Gen X și doar 3% la Baby Boomers. Posibil și pentru că cei de peste 61 de ani sunt proprietari de locuințe.

HR și piața muncii: 54% se așteaptă la mai mulți șomeri. 46% spun că deja se întâmplă.

Teama de șomaj a urcat de la 37% în Q1 2024 la 54% acum, iar aproape jumătate dintre respondenți (46%) spun că văd deja o creștere, față de 22% acum doi ani.

Sentimentul față de propria organizație a coborât de la −0,21 la −0,66, iar siguranța locului de muncă a devenit singura grijă de familie în creștere constantă în tot studiul (de la 22% la 32%). Pentru un angajator, asta schimbă costul retenției: oamenii nu pleacă mai mult (intenția rămâne la 22%), dar teama le scade implicarea.

În studiul complet vei descoperi intenția de plecare și sentimentul față de organizație, pe roluri, generație, venit și regiune.

Finanțe personale: 23% au făcut datorii ca să-și acopere cheltuielile de bază și doar 9% au reușit să economisească

Doar un sfert dintre gospodării (25%) au reușit să-și acopere exact cheltuielile de bază din venituri, un alt sfert au apelat la economii, iar 23% au apelat la împrumuturi.

Percepția față de evoluția finanțelor proprii e negativă în toate cele 12 trimestre analizate (−0,86).

Cea mai puternică deteriorare de la an la an s-a produs în Q3 2025, când percepția asupra finanțelor gospodăriei a scăzut cu 0,64 față de aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru o bancă sau un retailer cu vânzări în rate, semnalul e că presiunea a ajuns la bugetul de bază. Iar reacția românilor este, în primul rând, de consum redus și mai puțin de îndatorare: intenția de creditare se menține între 10% și 12%  de doi ani.

În studiul complet vei descoperi apetitul de creditare, economisirea și plasa de siguranță financiară, pe venit, mediu de rezidență și rol profesional.

Sănătate: încrederea în sistemul sanitar a urcat de la 3,6 la 4,0

Ca nivel de încredere, sistemul sanitar are cea mai mare creștere dintre instituțiile publice, fiind urmat de bănci.

E în primele patru dintre cele paisprezece instituții evaluate, peste bănci, biserică și poliție, cu o creștere constantă de trei ani.

În același timp, îngrijorarea pentru costurile medicale a scăzut de la 27% în Q1 2024 la 20% acum, ca grijă de familie, iar sănătatea mentală stă neschimbată, între 15% și 18%, de trei ani.

Pentru o clinică privată sau un asigurător, asta răstoarnă argumentul obișnuit de vânzare: „sistemul public nu funcționează” e din ce în ce mai slab, pentru că percepția despre el se îmbunătățește.

Ceea ce rămâne valid drept barieră reală este costul și accesibilitatea.

Imobiliare: 61% se așteaptă să plătească mai mult la achizițiile de valoare mare (mobilă, electrocasnice)

Intenția de cheltuieli majore cu locuința a urcat până la 19% în Q3 2024, iar de atunci a coborât la 11%, exact nivelul de la începutul seriei. Intenția de a cumpăra o locuință sau un teren rămâne la 4%. 

Creditul și refinanțarea se mențin între 10% și 12% , ceea ce arată că nu finanțarea e problema. Reacția principală este retragerea: nu cumpără și nici nu se împrumută ca să cumpere.

Pentru un dezvoltator sau un retailer de mobilă și electrocasnice, concluzia e că finanțarea nu e ceea ce lipsește, ea e deja disponibilă și acceptată, la un nivel constant de trei ani. Ce lipsește consumatorului este motivul de a cumpăra acum: mobila veche încă funcționează, mașina merge, renovarea poate să mai aștepte un an.

Din studiul complet afli intențiile legate de locuință și achiziții mari, pe venit, generație și macroregiune.

Servicii: taxele de pe factură sunt interpretate drept tariful perceput de furnizor

42% dintre români spun că își dau seama că prețurile s-au schimbat după valoarea taxelor plătite. Dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama taxelor și impozitelor. În paralel, încrederea în administrația locală a urcat la 3,5 în 2024 și a revenit la 3,2, nivelul de la începutul perioadei analizate, în timp ce companiile private rămân la 4,3.

Pentru un furnizor de utilități sau servicii recurente, o taxă neevidențiată în mod vizual ca tarif ajunge să fie citită de clienți drept propria scumpire.

În studiu descoperi presiunea taxelor și încrederea în furnizorii publici și privați, pe fiecare segment.

Ce conține studiul complet

Articolul de față prezintă rezultatele la nivel național. Studiul complet le prezintă defalcat pe fiecare dintre cele 26 de segmente de populație (generație, gen, venit, mediu de rezidență, macroregiune, nivel de studii, situația copiilor în familie și rolul profesional) pentru toate cele 12 trimestre analizate din Q3 2023 până în Q2 2026. În plus conține:

• șase secțiuni pe domenii de activitate: retail și prețuri, piața muncii, finanțe personale, sănătate, imobiliare, servicii
• trei secțiuni tematice: privire generală, comportamente de consum și o secțiune de hărți pe segmente
• încrederea în cele 14 instituții, defalcată pe fiecare segment
• intențiile declarate pentru următoarele 12 luni referitor la muncă, venituri, creditare, economisire, achiziții mari
• segmentarea psihografică: cum se comportă pesimiștii, neutrii și optimiștii, ca grupuri distincte de consum
• recomandări cu privire la deciziile de business pe care le susține fiecare set de date.

Accesează studiul sentiment.mkor.ai ca să ai acces la varianta gratuită.

Metodologie

Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, un sondaj trimestrial realizat prin intermediul Panelului de Consumatori MKOR.

• Eșantion: N=973–2.486 respondenți per trimestru, rezultate ponderate
• Acoperire: 12 trimestre de cercetare, Q3 2023 – Q2 2026
• Target: populația generală din România, 18-65 ani
• Metodă de cercetare: sondaj (CAWI)
• Instrument de cercetare: chestionar
• Abordare: online, prin panelul propriu MKOR
• Cadență: trimestrială

Șase dintre studiile MKOR au apărut până acum în 9 publicații științifice, ceea ce confirmă rigoarea metodologică, dublată și de respectarea standardelor ESOMAR, organizație din care facem parte.

Concluzii și insight-uri cheie

Trei ani de măsurători trimestriale duc la o singură concluzie: presiunea economică a ajuns la baza bugetului, iar românii reacționează prin amânarea cheltuielilor. Pentru un business, asta schimbă întrebarea din „când revine cererea” în „cine mai cumpără și în ce condiții”.

Percepția asupra economiei s-a stabilizat la un nivel jos. Ultimele trei trimestre stau în aceeași bandă îngustă, după o deteriorare continuă de doi ani. Cine își construiește campaniile sau țintele de vânzări pe ideea unei reveniri apropiate merge împotriva datelor. Un mesaj axat pe preț și valoare reprezintă poziționarea potrivită pentru trimestrele următoare.

Riscul financiar se vede în cifre. Aproape un sfert dintre gospodării au făcut datorii pentru cheltuielile de bază, iar alt sfert și-au consumat economiile pentru același lucru.

Încrederea în instituții și organizații s-a rearanjat. Media pe toate instituțiile e aproape aceeași ca acum trei ani, dar băncile au câștigat cel mai mult teren, iar justiția a pierdut cel mai mult. Pentru o companie care alege parteneri, ambasadori sau canale de comunicare publică, aceste cifre arată cu cine merită să se asocieze și cu cine nu.

Comportamentul diferă pe generații, nu la nivel de medie. Tinerii răspund presiunii prin muncă și instrumente financiare, cei peste 60 de ani prin economii. Gen Z resimte cel mai puțin scumpirile la utilități și cel mai mult la chirie și la ieșirile în oraș. Un mesaj construit pentru „consumatorul mediu” nu vorbește, de fapt, cu niciunul dintre ei.