În articolul său de pe blogul Harvard Business Review, Why can’t we stop working?, Dorie Clark analizează comportamentul profesioniștilor – adică al nostru.
Din păcate, uneori ne regăsim în aceste exemple. Iată mai jos cele mai importante idei ale articolului său:
- Fiecare dintre noi are momente când alege să muncească până și în vacanță
- Munca ne dă satisfacții imediate. ROI-ul său se arată rapid, primim feedback și măriri, bonusuri sau chiar aprobarea generală
- Familia nu. Chiar dacă aceasta poate părea uneori plictisitoare, enervantă și descuranjantă, este cea care ne oferă satisfacții pe termen lung. Cercetătorul Harvard Daniel Gilbert a arătă cum copiii nu cresc fericirea pe termen scurt a părinților: de fapt, în viața de zi cu zi, părinții preferă aproape orice față de petrecerea timpului cu copiii lor. Totuși, arată Clay Christensen, mulți profesioniști se trezesc în mijlocul vieții cu divorțuri și alienați de familiile lor, pentru că nu fac diferența între satisfacțiile pe termen lung și pe termen lung, dintre viața de familie și viața profesională.
- O altă provocare, arată Shawn Achor, este aceea că nu înțelegem relația dintre fericire și succes. Presupunem că triumful profesional vine primul: Voi fi fericit când intru la școala pe care mi-o doresc! Voi fi fericit când voi fi în Top 300! Dar de fapt, este invers! Succesul este rezultatul fericirii, nu invers. Și totuși, mulți directori muncesc neobosiți, căutând un țel – fericirea – care nu vine din împliniri profesionale. Fericirea este precursorul succesului. Fiecare relație, afacere sau împlinire educațională se îmbunătățește atunci când creierul gândește pozitiv mai întâi. – Shawn Achor
- Pentru mulți profesioniști de top, ideea de a munci mai puțin este cel puțin deranjantă, din cauza fricii că le-ar putea afecta cariera. Parțial, această anxietate este exagerată. Oamenii se supun unui bias numit framing: le e mai frică de pierderi, decât se bucură de un câștig. Astfel, încadrăm orice decelarare în carieră ca pe o pierdere a potențialului și ca pe o greșeală dezastruoasă. Totuși, în situații mai complicate, în domenii cu competiție acerbă, precum băncile de investiții sau domeniul juridic, orele prelungite sunt obligatorii.
- Suntem tentați să urmăm exemple ale unor antreprenori de top, precum Elon Musk de la Tesla Motors, care e divorțat de 2 ori și tată a cinci copii și care și-a luat o singură vacanță în 4 ani.
- Uneori, presiunea de a ține pasul cu munca la intensitate maximă poate fi obositoare. Așa cum și alți consultanți o declară, să te împarți zi de zi între colaboratori, oamenii pe care îi mentorezi și clienți – nu e ușor. Iar asta pentru că fiecare dintre aceștia are așteptările sale, în ceea ce te privește.
- Chiar dacă știm că munca nu e atât de bună pentru noi, e greu să dai înapoi. Poate nu suntem atât de extremi ca și internul de la banca de investiții din Londra care a murit după ce a lucrat 72 de ore fără oprire, prentru a-și impresiona șefii. Dar, dacă nu avem grijă, ne poate ucide cele mai importante relații în 10-20 de ani.
- Adevăratul succes reprezintă identificarea priorităților noastre reale și trăirea satisfacțiilor azi, nu să le proiectăm într-un viitor mitologic când “Voi fi fericit atunci când…”
Indiferent la ce lucrați, dați-vă o pauză, pentru a “mirosi trandafirii”. La finalul fiecărei zile, luați-vă timp în care să vă felicitați pentru reușitele acelei zile. Iar dimineață recapitulați-le din nou.
Vă va ajuta să faceți mai multe în fiecare zi, pentru că ideea de a fi reușit ceea ce vă propuneți vă poate da aripi.
Pentru aceasta însă, aveți nevoie de planificare. Despre acest subiect însă, într-o postare viitoare.
