În luna octombrie, Cori Cimpoca a urcat pe scena summitului ZF KRUK de la JW Marriott, cu multe cifre pregătite pentru sală. Ideea prezentării ei încape în câteva cuvinte: Românii nu planifică, se apără.
Tema zilei a fost „Traiectoria financiară a deciziilor”, iar Cristian Hostiuc, moderatorul evenimentului și Directorul Editorial al Ziarului Financiar, i-a întrebat pe invitați despre bani, economii, credite și frici.
Pe scenă încape doar o fărâmă din ce avem în studii, iar restul a rămas în notițe, așa că îl publicăm aici în întregime. Cifrele vin din Consumer Sentiment România 2026, studiul nostru trimestrial pe populația online de 18-65 de ani.
Conținut
Aproape 3 din 4 români trăiesc la limită
Aproape 3 din 4 respondenți (74%) spun că, în ultimul an, banii le-au ajuns doar pentru strictul necesar, au scos din economii ori s-au împrumutat ca să acopere cheltuielile de bază (Consumer Sentiment, septembrie 2026, 1.000 de respondenți).
Pe categorii, datele din septembrie (Q3) arată așa:
- 29,6% au trăit strict din venit,
- 22,2% au luat din economii,
- iar 22,1% s-au împrumutat
- doar 7,4% au reușit să pună ceva deoparte
22,1% s-au împrumutat pentru cheltuieli
| Modalitate | % din gospodării |
|---|---|
| Au trăit strict din venit | 29,6% |
| Au luat din economii | 22,2% |
| S-au împrumutat | 22,1% |
| Au pus ceva deoparte | 7,4% |
Cei 22% care s-au împrumutat au luat bani ca să acopere cheltuielile curente, precum facturi și cumpărături, nu rate întârziate.
Pentru comparație, rata de economisire a gospodăriilor din România a fost de −0,4% din venit în 2025 (date provizorii), adică gospodăriile au cheltuit mai mult decât au câștigat, față de 14,3% media UE27 (Eurostat, tec00131). Nu măsurăm la MKOR cât la sută din salariu pun oamenii deoparte, dar cele două cifre spun aceeași poveste: economisirea apare doar dacă mai rămâne ceva la final de lună.
Iar comportamentul se vede și la raft: aproape 9 din 10 români au cumpărat mai mult din promoții în ultimul an, iar 73% au ales mărci mai ieftine (Consumer Sentiment, septembrie 2026, calcul MKOR pe date brute). Promoția nu mai e o tactică de sezon. E felul obișnuit în care se cumpără.
Venitul segmentează piața mai mult decât vârsta sau orașul
Dacă ar trebui să împărțim piața după un singur criteriu, am alege venitul. Mai exact, cât de aproape e o gospodărie de momentul în care banii nu mai ajung pentru cheltuielile de bază.
Printre gospodăriile cu venituri mici (sub 4.000 de lei pe lună), 43,4% s-au împrumutat pentru cheltuielile de bază, față de 12,3% la cele cu venituri mari (Consumer Sentiment, septembrie 2026, n = 127 și n = 264, iar baza mică de la venituri mici face cifra orientativă). Diferența dintre rural și urban e mult mai mică: 25,0% față de 19,7% (n = 447 și n = 553).
| Grupă de venit | Total % | Rural % | Urban % | Baza (n) |
|---|---|---|---|---|
| Venituri mici (sub 4.000 lei) | 43,4% | 24,5% | 18,9% | 127 |
| Venituri mari (peste 10.000 lei) | 12,3% | 5,8% | 6,5% | 264 |
| Media tuturor respondenților | 22,1% | 1.000 |
De aici, concluzia noastră pentru oricine vinde sau finanțează ceva: împarte clienții după venituri. Vârsta spune mai puțin zilele acestea.
Ce fac românii ca să scape din asta (nu investesc)
Planurile pe următoarele 12 luni arată clar direcția. Cea mai frecventă acțiune probabilă este munca în plus, la 38% (Consumer Sentiment, septembrie 2026, 1.000 de respondenți). Cifra a fluctuat între 34% și 41% în toate cele 13 valuri ale studiului. Restul planurilor arată așa:
- economisire în valută: 12%;
- cumpărare de acțiuni: 7%;
- cripto: 1% (9 din 1.000 spun că vor cumpăra probabil în următoarele 12 luni).
Acestea sunt însă intenții, iar acțiunile reale pot arăta altfel. La Black Friday am văzut același lucru: au cumpărat mai multe persoane decât spuseseră inițial că intenționează.
Singura grupă care iese din tipar este Gen Z: 13% vor să cumpere acțiuni, aproape dublu față de medie (n = 167, deci orientativ). Dar și ei pun munca în plus pentru suplimentarea veniturilor pe primul loc, cu 43%, peste media de 38%.
Gen Z se orientează mai des spre acțiuni
| Acțiune | Toți respondenții % (N=1.000) | Gen Z % (n=167) |
|---|---|---|
| Muncă în plus | 38% | 43% |
| Economisire în valută | 12% | 13% |
| Cumpărare de acțiuni | 7% | 13% |
| Cripto | 1% | 1% |
Cât se sprijină oamenii pe bănci
Încrederea în bănci este 3,8 pe o scală de la 1 la 7 (Consumer Sentiment, septembrie 2026), sub mijlocul scalei, care ar fi 4. A urcat treptat, de la 3,4 în toamna lui 2023. Încrederea nu a fost niciodată mare, dar nici nu se prăbușește.
Cea mai încrezătoare generație este Gen Z, cu 4,2, iar cea mai rezervată este Gen X, cu 3,5.
| Val | Toți respondenții | Gen Z | Gen X |
|---|---|---|---|
| T3 2023 | 3,4 (n=1.346) | 3,9 (n=158) | 3,4 (n=503) |
| T4 2023 | 3,5 (n=2.486) | 4,1 (n=449) | 3,4 (n=991) |
| T1 2024 | 3,6 (n=1.000) | 4,4 (n=143) | 3,4 (n=401) |
| T2 2024 | 3,7 (n=1.000) | 4,2 (n=139) | 3,6 (n=410) |
| T3 2024 | fără date | fără date | fără date |
| T4 2024 | 3,7 (n=1.100) | 4,2 (n=167) | 3,6 (n=444) |
| T1 2025 | 3,8 (n=1.100) | 4,2 (n=144) | 3,6 (n=456) |
| T2 2025 | 3,7 (n=1.250) | 4,3 (n=181) | 3,6 (n=528) |
| T3 2025 | 3,8 (n=1.000) | 4,0 (n=176) | 3,7 (n=386) |
| T4 2025 | 3,7 (n=1.100) | 4,4 (n=189) | 3,5 (n=509) |
| T1 2026 | 3,7 (n=1.000) | 4,2 (n=173) | 3,6 (n=395) |
| T2 2026 | 3,7 (n=1.000) | 4,2 (n=167) | 3,6 (n=406) |
| T3 2026 | 3,8 (n=1.000) | 4,2 (n=167) | 3,5 (n=397) |
Ce înseamnă asta pentru companii
Băncile și IFN-urile au în față clienți care vin cu o problemă legată de luna curentă, nu cu un proiect de viață. Acestor clienți le folosesc produsele care îi ajută să treacă de la o lună la alta: o descoperire mică de cont, posibilitatea de a amâna o rată, plata în mai multe tranșe. Contează și să știe de la început cât plătesc în total. Pentru ei, aceste lucruri cântăresc mai mult decât o dobândă mai mică cu câteva zecimi.
Retailul și FMCG-ul trebuie să accepte că promoția și marca proprie sunt acum norma. Cine vrea să țină clientul are nevoie de un pachet mai mic sau mai ieftin în aceeași familie de produse.
Angajatorii ar trebui să asculte ce spun planurile oamenilor: dacă primul răspuns la presiune financiară este mai multă muncă, predictibilitatea (salariu la timp, avans de salariu, beneficii care scad cheltuielile fixe) valorează mai mult decât un bonus anual.
Creditorii și recuperatorii au un avantaj pe care îl pierd prea des: problema se vede înainte de restanță. Merită urmărite trei semnale în fiecare trimestru:
- câți se împrumută pentru cheltuielile de bază (22% acum)
- câți acoperă cheltuielile de bază din economii (22%) și
- cum se mișcă indicele situației financiare a gospodăriei (−0,84 pe o scală de la −2 la +2, față de −0,44 în toamna lui 2023).
Dacă oricare dintre primele două urcă cu peste 3 puncte într-un val, trateaz-o ca pe o alertă și sună proactiv, înainte ca omul să ceară eșalonarea.
Consumer Sentiment nu segmentează pe companie sau pe portofoliu de clienți și o spun direct. Pentru o analiză similară pe propriii clienți, putem realiza un studiu dedicat, adaptat portofoliului tău.
Indicatorii principali îi găsești gratuit pe sentiment.mkor.ai. Dacă ai nevoie de datele complete, cu toată seria din 2023 încoace și segmentarea pe vârstă, venit și regiune, programează o discuție cu noi și îți facem o ofertă adaptată.
Paradoxul ipotecarului
Pe hârtie, România e o țară de proprietari: 93,2% dintre români locuiesc într-o casă proprie, dar doar 1,1% au și un credit ipotecar sau de locuință în derulare. În UE27, cifrele sunt 68,5% și 24,8% (Eurostat, EU-SILC, ilc_lvho02, 2025).
1,1% cu credit ipotecar (UE27: 24,8%)
Cum citim bara „Estimare MKOR din date BNR”: cei 541.800 de debitori ipotecari raportați de BNR (martie 2026) împărțiți la populația României (≈19 milioane) înseamnă ≈2,8%, nu 1,1% cât arată Eurostat. Diferența vine din metodă: Eurostat se bazează pe un sondaj (declarativ) și se referă la locuința în care stai, în timp ce BNR numără debitorii din registrele băncilor.
| Indicator | România | UE27 | Estimare MKOR din date BNR |
|---|---|---|---|
| Locuiesc în casă proprie | 93,2% | 68,5% | |
| Au credit ipotecar sau pentru locuință | 1,1% | 24,8% | ≈2,8% |
La prima vedere, 1,1% impresionează. La a doua vedere, nu se potrivește cu o altă cifră. Banca Națională a României număra aproximativ 541.800 de debitori ipotecari în martie 2026 (Raportul asupra stabilității financiare din iunie 2026, Tabelul 3).
Asta înseamnă în jur de 2,8% din populație (calcul MKOR), nu 1,1%. Dacă raportăm la cei care lucrează, ajungem la 6,6% din populația activă de 15-74 de ani (8,19 milioane) și la 7,0% din cei ocupați (7,69 milioane, Eurostat, lfsa_agan și lfsa_egan, 2025, calcul MKOR). Pe scurt, aproximativ 7 debitori ipotecari la 100 de români care muncesc.
De ce diferă cele două cifre? Nu putem ști sigur. Avem două explicații plauzibile, niciuna dovedită:
- cifra Eurostat vine dintr-un sondaj, iar într-un sondaj datoriile se declară de obicei mai rar decât există.
- definițiile nu coincid perfect (BNR numără debitori, Eurostat întreabă despre locuința în care stai).
Oricare ar fi explicația, 1,1% e un prag minim și trebuie prezentat mereu cu aceste rezerve.
Paradoxul rămâne: avem o țară de proprietari fără credit, în care cei puțini care au o ipotecă o simt mai apăsător.
Cine are un credit ipotecar plătește astăzi, în medie, o rată de 1.849 de lei pe lună, cu 56% mai mult decât în 2019 (BNR, martie 2026). E aproape o treime din salariul mediu net, de 5.820 de lei (INS, iulie 2026).
Și totuși, creditele ipotecare ajung neperformante (adică nu mai sunt plătite la timp) de peste trei ori mai rar decât creditele de consum: 1,5%, față de 5,2% (BNR, martie 2026).
Rata la casă se plătește cu prioritate. Iar intenția de a cumpăra o locuință a scăzut: doar 4% plănuiesc să cumpere o casă sau un teren, față de 7% în Q2 2024 (Consumer Sentiment).
Cea mai importantă întrebare
Dacă ar trebui să alegem o singură cifră din toate datele, ar fi aceasta: peste 4 din 10 respondenți (44%) au acoperit cheltuielile de bază din ultimele 12 luni fie din datorii (22%), fie din economii (22%) (Consumer Sentiment, septembrie 2026). Un asemenea „colac de salvare” nu ține la nesfârșit.
În același timp, 79% se așteaptă ca economia să se înrăutățească în următoarele 12 luni (40% spun „semnificativ”), în timp ce 38% deja caută venit suplimentar (43% dintre cei din Gen Z, n = 167).
Întrebarea care ne preocupă și pe care Cori n-a putut-o încadra în cele câteva minute de scenă este simplă: ce se întâmplă când colacul de salvare nu mai ține?
O limită pe care trebuie să o spunem
Valul nostru s-a încheiat pe 30 septembrie. Adică înainte ca euro să urce la un record de 5,3527 lei pe 6 octombrie (BNR, prin Economica.net) și înainte de criza politică de după 1 octombrie.
Instabilitatea politică ajunsese deja la maximul seriei, 38%, în septembrie. Probabil că teama de azi e mai mare, dar încă nu avem o măsurătoare. O vom avea în valul următor, în decembrie.
Cum am făcut studiul
Consumer Sentiment România este un studiu trimestrial MKOR, realizat pe panelul nostru, pe populația online de 18-65 de ani. Valul din septembrie 2026 (teren 9-30 septembrie) a avut 1.000 de respondenți, ponderați. Până în prezent, seria are 13 valuri, începând din toamna lui 2023.
Pentru ușurința lecturii, am scris pe alocuri „românii”. În cifrele din Consumer Sentiment ne referim, însă, la populația online de 18-65 de ani, nu la toți românii.
Diferențele mai mici de 3 puncte procentuale le considerăm stabilitate, nu schimbare. Pentru segmentele mici (Gen Z, persoanele cu venituri mici) menționăm de fiecare dată numărul de respondenți și tratăm rezultatele ca direcții, nu ca adevăruri definitive. Datele publice (INS, BNR, Eurostat) au sursa citată de fiecare dată și se referă la întreaga populație.
Cum lucrezi cu MKOR
La MKOR facem cercetări de piață și de consum, de la sondaje și interviuri până la panelul nostru propriu. Dacă vrei răspunsuri pe clienții, produsele sau angajații tăi, nu doar pe populația generală, ne găsești aici: mkor.ro.
Pe lângă studiile publice, ne poți cere și cercetări făcute la comandă, iar ele se împart în cinci soluții complexe. Fiecare soluție este construită în jurul unei decizii de business:
- Market Intelligence / Opportunity Research: afli cât de mare e piața, unde sunt oportunitățile de creștere și dacă merită să intri într-un segment nou, înainte să investești.
- Brand Performance: vezi cum este perceput brandul tău față de competiție, cât de cunoscut e și ce îi face pe clienți să te aleagă sau să plece.
- Product & Concept Testing: îți testezi ideile, produsele, ambalajele sau prețurile pe publicul-țintă și lansezi doar ce are șanse reale de succes.
- CX & UX Research: înțelegi experiența clienților la fiecare punct de contact, din magazin până în aplicație și știi exact ce să remediezi pentru a crește satisfacția și loialitatea. Prin mystery shopping vezi, cu ochii unui client real, cum sunt serviți oamenii în magazine, agenții sau call center și unde se pierd vânzările.
- Agile Research: primești răspunsuri rapide la întrebări punctuale, în câteva zile, ca să decizi pe date și când timpul e scurt.
Accesul la datele complete
Rezultatele studiului sunt pe pagina Consumer Sentiment România 2026 (cu date până în Q2 2026), iar varianta gratuită și actualizată a dashboardului o găsești la sentiment.mkor.ai.
Dacă vrei să primești următorul val atunci când îl lansăm, te poți abona la newsletterul MKOR.
Surse:
- MKOR Consumer Sentiment România, Q3 2026 (septembrie), N = 1.000 ponderat, populația online 18-65 de ani. Valuri anterioare: din Q3 2023 până în Q2 2026.
- Eurostat: tec00131 (rata de economisire a gospodăriilor, 2025), ilc_lvho02 (structura proprietății, 2025), lfsa_agan și lfsa_egan (populația activă și ocupată, 2025).
- BNR, Raport asupra stabilității financiare, iunie 2026 (Tabelul 3, date martie 2026).
- INS, salariul mediu net, iulie 2026. BNR, cursul din 6 octombrie 2026 (prin Economica.net).
Ai citit tot? Comentează / abonează-te la newsletter / citește și alte postări!
Studiu MKOR: AI Adoption Report România. Cum percep românii Inteligența Artificială în 2026
septembrie 15, 2026
0 Comentarii21 Minute







