Fake news în situațiile de criză

În articolul Infodemia COVID-19: Răspândirea Fenomenului Fake News în Pandemie, publicat în 2021 pe blogul nostru, am discutat despre fake news în contextul pandemiei de COVID-19. Am subliniat în acest material amplu care sunt pericolele dezinformării asupra societății și indivizilor, precum și care sunt cele mai eficiente modalități de a identifica și stopa răspândire știrilor false.

Chiar dacă fenomenul fake news a cunoscut o amploare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, acesta nu a dispărut odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri. Mai mult, în contextul conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei acesta revine în centrul atenției noastre.

Ce înseamnă fake news?

Pe scurt, fake news reprezintă informațiile false (în totalitate sau parțial) care sunt publicate și promovate ca fiind adevărate. Așa cum spuneam și în articolul menționat mai sus, termenul de fake news a apărut relativ recent, însă fenomenul dezinformării a existat dintotdeauna în societate, fiind identificat de cele mai multe ori cu propaganda.

Propaganda este încă prezentă în diferite regiuni ale lumii, fiind reprezentată de controlul mediei de către regimurile non-democratice. Comparativ, fenomenul fake news este mult mai amplu, pentru că se manifestă la nivel individual. Prin intermediul tehnologiei oricine poate crea, distribui și promova informații neadevărate.

În mod paradoxal, accesul la tehnologie ne-a oferit posibilitatea de a ne exprima instant părerea și de a o face publică, însă disponibilitatea informațiilor în mediul online face dificilă stabilirea veridicității datelor.

Volumul imens de informații cu care fiecare individ ia contact zilnic devine din ce în ce mai greu de filtrat pentru a alege doar ceea ce este adevărat. Așadar, de cele mai multe ori, oamenii distribuie chiar și neintenționat informații false, fenomenul fake news luând astfel amploare.

Social media este unul dintre instrumentele preferate pentru răspândirea dezinformării

Până acum, 3,96 miliarde de oameni au folosit social media în 2022, conform datelor Statista.com. Toți acești oameni folosesc canalele de social media și pentru informare, nu doar pentru socializare. Drept urmare, probabilitatea apariției unei știri false care să se propage prin intermediul opțiunilor precum Like și Share este una considerabilă.

Astăzi canalele de social media sunt mediul propice pentru răspândirea dezinformării. În spatele fake news răspândite în social media se pot ascunde profile false de utilizatori, website-uri fantomă, boți sau chiar persoane reale plătite pentru a distribui informații false.

Lipsa disponibilității utilizatorilor de a verifica sursele înainte de a distribui o informație, precum și educația precară sunt premisele care au amplificat răspândirea fake news. De asemenea, informațiile false pot fi preluate și distribuite mai departe de utilizatori și ca formă de amuzament și ironie, însă pericolul rămâne același.

Care sunt pericolele dezinformării?

Unul dintre pericolele dezinformării este reprezentat de știrile false transmise de către formatorii de opinie sau influenceri, precum și de orice alte persoane urmărite de un număr semnificativ de urmăritori. De regulă, urmăritorii formatorilor de opinie se aliniază la trendul pe care aceștia din urmă îl setează, permițând astfel răspândirea informațiilor eronate sau false mai rapid.

Un aspect important aici este că unii dintre utilizatori preiau informațiile false sau eronate și acționează pe baza lor. O echipă BBC a arătat legătura dintre mai multe zvonuri legate de tratamente împotriva coronavirusului și rănirea sau chiar decesul unor persoane.

Soluțiile prin care putem stopa dezinformarea și reduce pericolele știrilor false

Fake news s-au răspândit masiv în lume încă de la începutul pandemiei de COVID-19. Chiar dacă între timp au apărut vaccinuri împotriva infecției cu coronavirus, iar rata de îmbolnăvire la nivel global a scăzut pe fondul imunizării (inclusiv prin trecerea prin boală), fanomenul fake news nu a dispărut.

Mai mult, astăzi dezinformarea este axată în principal pe subiectul conflictului dintre Ucraina și Rusia. Ca și în cazul pandemiei de COVID-19, răspândirea de informații false se realizează în special prin intermediul platformelor de social media.

Fiecare dintre noi poate contribui la diminuarea efectelor fenomenului fake news. În primul rând, trebuie să știm cum putem identifica informațiile false. Iată care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm când verificăm veridicitatea unei informații:

• Folosim o gândire critică. De regulă, fake news sunt informații menite să șocheze sau să provoace o reacție intensă în rândul utilizatorilor, tocmai pentru a fi preluată și distribuită mai departe rapid. De aceea este recomandat să abordăm acest tip de informații sau știri cu calm și cu o gândire critică, fără să o distribuim mai departe înainte de a fi siguri de veridicitatea acesteia.
• Verificăm sursa. Veridicitatea unei informații poate fi stabilită prin verificarea acesteia din mai multe surse de încredere, precum website-urile sau publicațiile naționale sau internaționale de știri, insituții sau organizații științifice (precum ONU, OMS).
• Analizăm dovezile. De regulă, știrile false nu includ dovezi demonstrate științific.
• Analizăm imaginile. Este dificil pentru utilizatorii de internet să distingă imaginile adevărate de cele editate, false. În acest sens, există instrumente prin intermediul cărora putem verifica dacă o imagine a fost sau nu editată, precum Google Reverse Image Search.

Odată informațiile false recunoscute, următorul pas este promovarea surselor sigure și, pe cât posibil, informarea celorlalți în legătură cu modurile în care pot fi identificate fake news.

În ceea ce privește nevoia de informarea legată de conflictul din Ucraina, riscul de a intra în contact cu fake news și de a distribui informații false, chiar și neintenționat, este la fel de mare ca și în cazul pandemiei de COVID-19.

De aceea, pe lângă cei patru pași pe care îi putem utiliza pentru verificarea veridicității informațiilor, ne putem folosi și de publicațiile angajate în diminuarea dezinformării pe acest subiect.

The Washington Post a publicat un articol menit să ofere utilizatorilor de internet sfaturi pentru a putea recunoaște, analiza și stopa răspândirea informațiilor false în legătură cu evenimentele din Ucraina.

Într-un articol Global News sunt prezentate aspectele cheie la care utilizatorii trebuie să fie atenți atunci când intră în contact cu informații privind evenimentele din Ucraina. Articolul oferă cititorilor și fact-checking pentru unele dintre informațiile care au circulat online în ultimele zile.

De asemenea, Niemanlab oferă resurse din care putem obține informații corecte despre situația conflictului din țara vecină, inclusiv conturi de Twitter ale jurnaliștilor care relatează din teren, podcast-uri, newslettere și livestream-uri din care ne putem informa.

Rămâi la curent cu noile trenduri

Noi, la MKOR Consulting, realizăm constant cercetări proprii și împreună cu partenerii noștrii, pe care le publicăm constant pentru ca tu să rămâi la curent cu cele mai noi trenduri din piața ta de interes. Astfel, beneficiezi de insight-uri valoroase care te ajută să-ți trasezi și adaptezi strategia de business. Te invităm să te abonezi la newsletter-ul nostru pentru a fi printre primii care ține pasul cu trendurile!