Fenomenul fake news a fost mereu o problemă a surselor de informare în masă, în special în mediul online. Însă, odată cu apariția pandemiei globale COVID-19 acesta a căpătat dimensiuni fără precedent.
Astfel, am decis să abordăm subiectul fake news în timpul pandemiei COVID-19 și să detaliem cele mai răspândite dezinformări legate de virus, tratamente și vaccinuri. Pornind de la aceste aspecte ne-am propus să subliniem efectele nocive pe care acest fenomen le are asupra societății și nu numai.
De asemenea, al doilea obiectiv al acestui articol este acela de a identifica cele mai eficiente modalități de a recunoaște și stopa răspândirea dezinformării.
Conținut
Ce este fake news?
În linii mari, fake news se referă la acele informații false (în totalitate sau parțial) publicate și promovate ca fiind adevărate. Deși termenul folosit pentru a identifica acest fenomen a apărut relativ recent, informații eronate au fost răspândite dintotdeauna în societate, cele mai cunoscute exemple fiind cele ale propagandei.
Dacă în trecut regimurile totalitare practicau propaganda prin controlul mediei tradiționale (ziare, radio, TV), astăzi tehnologia a inversat rolurile. Astfel, individul a fost pus în postura de a crea, distribui și promova informații (inclusiv informații false).
Acest lucru poate fi privit din două perspective complet diferite:
- tehnologia modernă a descentralizat puterea mediei și a oferit posibilitatea ca fiecare individ să-și exprime public părerea alături de cei asemenea lui
- cu cât este mai mare accesul la informație, cu atât este mai greu să se facă distincția între informațiile adevărate, susținute prin argumente științifice și informațiile fără un fundament real
Astfel, pentru o bună parte din populația globului este dificil să cearnă acest val imens de date cu care ia zilnic contact pentru a alege doar ceea ce este adevărat. De cele mai multe ori, chiar și neintenționat, oamenii distribuie informații false, ajutând astfel la propagarea fake news.
Cum a accelerat prima pandemie modernă fenomenul fake news
Prima pandemie modernă a creat un val de incertitudine la nivel global, datorat unui cumul de factori:
- lipsa informațiilor concrete legate de virus la izbucnirea pandemiei
- durata cercetărilor științifice în acest sens
- declarațiile contradictorii ale liderilor de state sau chiar ale reprezentanților OMS
Acești factori nu doar că au creat panică în rândul populației, ci neintenționat au deschis ușa către fake news.
Drept urmare, atunci când informațiile științifice au fost disponibile, existau deja o mulțime de dezinformări privind pandemia COVID-19.
Oamenii își doreau să știe cum evoluează situația COVID-19 la nivel global, cum se pot proteja și cum pot preveni răspândirea virusului, care sunt simptomele aferente, dar și ce tratamente sunt disponibile.
Cum cercetarea științifică are nevoie de timp pentru a valida datele, informația eronată a traversat granițele nevoilor generate de pandemie. În felul acesta, a ajuns pe terenul conspirațiilor și al dezinformării.
Social media: un instrument la îndemâna oricui pentru răspândirea știrilor false
Astăzi, principala sursă de informare sunt canalele de social media. În 2020 peste 3,6 miliarde de oameni foloseau în mod activ social media, conform Statista.com. Astfel, probabilitatea apariției unei știri false, care să se propage prin opțiunile de Like, Comment și Share este una considerabilă.
Canalele de social media au creat așadar mediul propice pentru răspândirea informațiilor false, devenind instrumente cu două tăișuri:
- Pe de o parte noile tehnologii permit conectarea rapidă cu persoanele dragi, oriunde s-ar afla în lume, și accesul facil la informație.
- Pe de altă parte social media pot deveni un mediu favorabil viralizării de știri false, fiind dificil ca utilizatorii să filtreze informațiile adevărate de cele false.
Sub acoperirea profilelor false, care au în spate website-uri fantomă și specialiști inventați, a boților sau chiar a persoanelor reale plătite pentru a distribui voit informații eronate, fake news s-au răspândit cu rapiditate.
Lipsa timpului și a disponibilității utilizatorilor de a verifica sursele, dar și educația precară a unora dintre aceștia au amplificat fenomenul.
Și în timp ce o mică parte din totalul de fake news poate fi un subiect de amuzament, majoritatea informațiilor false pot reprezenta un adevărat pericol.
Cum? Prin simplul fapt că oamenii pun în practică recomandările uneori absurde pe care le citesc. Cele mai bune exemple în acest sens sunt chiar informațiile false care au circulat de la începutul pandemiei atât la nivel local, cât și global.
Fake news despre pandemia COVID-19 în 2021 la nivel european
Deși astăzi deținem mult mai multe informații științifice despre virusul COVID-19, fake news legate de acest subiect sunt încă prezente, ținând pasul cu evoluția situației globale.
Un raport EEAS, actualizat în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, a relevat cele mai virale știri false din jurul epidemiei COVID-19. Raportul a arătat faptul că în topul fake news din ultimele luni se află:
- discreditarea măsurilor de prevenție împotriva virusului
- mesajele îndreptate împotriva minorităților
- mesajele prin care se încearcă incriminarea anumitor jucători pentru apariția și răspândirea COVID-19
Astfel, odată cu avansul descoperirilor științifice pentru combaterea COVID-19, au început să circule în mediul online dezinformări legate de presupusele efecte secundare ale diverselor tipuri de vaccinuri.
În Franța, mai mulți influenceri au primit în luna mai a acestui an “un mail din partea unei agenții de comunicare ce părea să fie din Marea Britanie, care le-a propus un “parteneriat” din partea unui client cu “un buget imens”, dar care dorea să rămână anonim și, de asemenea, să păstreze înțelegerea secretă”, relatează Digi 24. Acest parteneriat consta în denigrarea vaccinului Pfizer.
Fake news despre pandemia COVID-19 în 2021 în România
În plan local au apărut dezinformări conform cărora mai multe state europene au întrerupt vaccinarea sau membri ai instituțiilor de stat protestează împotriva vaccinării. Acestea au fost demontate pe platforma RoVaccinare.
Pentru că știrile false au ținut pasul cu evoluția pandemiei COVID-19, cele mai actuale dezinformări se referă la faptul că persoanele vaccinate sunt “periculoase”.
Până la 3 august 2021 peste 1,15 miliarde de oameni s-au vaccinat cu schema completă la nivel global, dintre care peste 4.87 de milioane în România. Cu toate acestea există în continuare surse care afirmă că persoanele imunizate transmit diverse boli, în special cele imunizate cu serul Pfizer. Cercetarea științifică nu a furnizat încă dovezi în acest sens.
Ce este și mai grav este că diverși formatori de opinie din România, precum reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, au inițiat informații eronate, de ordinul fantasticului legate de efectele vaccinurilor anti coronavirus.
Un exemplu este declarația starețului unei mănăstiri din Neamț care le-a spus enoriașilor că “administrarea serului va favoriza apariția solzilor pe corpul uman.”
Din fericire, există astăzi diverse modalități pentru a verifica veridicitatea informațiilor provenite din mediul online și offline.
În ceea ce privește fake news legate de COVID-19 avem la dispoziție studii științifice care ne pot răspunde la întrebări.
De asemenea, este important nu doar să fim informați corect la nivel individual, ci și să-i protejăm pe cei din jurul nostru de efectele știrilor false.
Putem face acest lucru prin:
- oferirea informațiilor corecte și argumentate
- prin indicarea modurilor în care pot verifica veridicitatea știrilor cu ajutorul surselor sigure
Evoluția fenomenului fake news în timpul pandemiei COVID-19
Media poate influența ce informație ajunge la public, fie prin selecția informațiilor transmise, fie prin omiterea anumitor aspecte, deschizând astfel ușa către o potențială manipulare.
Iar orice dezinformare poate afecta comportamentul individual, pe măsură ce oamenii caută să ofere un sens evenimentelor prezente.
Astfel, știrile false privind epidemia globală vin ca o confirmare pentru unii, în timp ce pe alții îi intrigă și au potențialul de a crea haos și confuzie în societate.
În revista The Future 100 Wunderman Thompson vorbește despre un nou trend, cel al fake news-urilor pe timp de COVID-19, menționând cum nu ne confruntăm doar cu o epidemie, ci și cu o „infodemie”.
Conform articolului, principalii vinovați în răspândirea știrilor false sunt platformele de social media.
Astfel, infodemia prinde rădăcini și se răspândește la nivel global din cauza tehnologiei disponibile majorității oamenilor de pe planetă.
Și mai îngrijorător este că, posibil stimulat de pandemia COVID-19, a apărut fenomenul confuziei între date și păreri, chiar dacă cele din urmă nu au, prin definiție, un fundament științific.
Toate aceste aspecte au generat un val de dezinformări în ceea ce privește aspectele pandemiei COVID-19.
În continuare am exemplificat cele mai des întâlnite, dar și cele mai periculoase dintre acestea.
Dezinformări în timpul pandemiei COVID-19 în România
La începutul pandemiei COVID-19, în România au existat o mulțime de fake news legate de acest fenomen.
Însă, poate una dintre cele mai importante a vizat însăși natura pandemiei: întrebarea “crezi în COVID-19?”.
Într-un articol de Moise Guran vedem cum această întrebare a ajuns să fie asemănătoare cu cea despre credința în Dumnezeu.
Existența virusului a ajuns să fie pusă sub semnul întrebării din cauza naturii imateriale sau pentru că incidența acestuia în rândul cunoștințelor era limitată (sau inexistentă).
Pe de altă parte, chiar și oamenii care credeau în existența COVID-19, nu recunoșteau gravitatea virusului, considerând informările oficiale drept exagerate.
Această atitudine poate fi explicată prin faptul că ultima oară când ne-am confruntat cu o pandemie a fost în urmă cu aproximativ 100 de ani (gripa spaniolă). Ca atare, oamenii nu au atât de multe cunoștințe în ceea ce privește gravitatea situației.
Există tosuși și un aspect pozitiv: se îmbunătățește bagajul informațional al societății, în ansamblu.
În același timp, multitudinea știrilor cu privire la pandemie (în special în primele luni de la răspândirea globală a virusului) a ridicat o serie de suspiciuni cu privire la implicarea autorităților în răspândirea unor știri care să exagereze amploarea fenomenului.
Și în țara noastră au circulat cele mai populare fake news de la nivel global, precum:
- teorii conspiraționiste legate de motivul și modul în care a apărut virusul
- diverse tratamente miraculoase, dar fără fundament medical
Existența virusului a fost contestată prin proteste
În plus, la fel ca în alte țări, românii care au ales să nu creadă în virus au organizat proteste anticovid în Piața Victoriei, nerespectând măsurile de distanțare socială și punând în pericol atât viața proprie, cât și a celorlalți participanți.
Cea mai mare problemă care se creează în jurul dezinformării este pericolul propagării acesteia de către cei care cred în informațiile eronate, contribuind astfel la răspândirea infodemiei.
Radio România Internațional a publicat un articol în care a detaliat pericolele fake news.
În articol este subliniat faptul că știrile false “pot genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială.”
Argumentul continuă la nivel politic, spunând că “scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel încât, prin stimularea nemulțumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină un rezultat politic, de exemplu, apariția unor partide antieuropene, antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă geopolitică și de securitate.”
La fel ca la nivel global, fake news s-au răspândit în țara noastră în principal prin intermediul rețelelor social media.
În acest sens, s-au vehiculat în țara noastră următoarele:
- vaccinurile care folosesc tehnologia ARN mesager au ca efect răspândirea virusului de către cei vaccinați cu aceste seruri
- vaccinurile anti coronavirus au provocat inclusiv decesul
Cele mai răspândite dezinformări în timpul pandemiei COVID-19 în întreaga lume
- În Turcia, conform unor știri false, consumul de alcool pur reprezenta un tratament pentru COVID-19. Pericolul ascuns aici reprezintă alegerea cetățenilor de a experimenta “tratamente” periculoase.
- În China s-a sugerat că virusul a fost adus de personalul militar american în Wuhan sau că ar fi putut origina în S.U.A.
- La nivel politic, unul dintre cele mai propagate fake news-uri este colapsul Uniunii Europene din cauza gestionării defectuoase a pandemiei de coronavirus.
- Poate cea mai cunoscută conspirație despre COVID-19, cel puțin la începutul epidemiei, este aceea conform căreia Bill Gates a creat virusul. Scopul acestuia ar fi fost controlul populației globale prin administrarea de microcipuri via vaccin.
Un sondaj YouGov a arătat că 28% dintre americani considerau că Bill Gates vrea să folosească vaccinuri pentru implantarea microcipurilor la oameni. Procentul celor care au aderat la această opinie ajunge până la 44%, în cazul republicanilor.
Sondajul a fost realizat în perioada 20-22 mai 2020, pe un eșantion format din 1.640 de persoane.
Studii legate de dezinformarea în timpul pandemiei COVID-19
Unul dintre primele studii privind fake news legate de pandemia COVID-19 a vizat analiza vizuală a 645 de articole din Italia, Spania, Marea Britanie, Franța și Germania, postate în lunile martie și aprilie 2020. Analiza a arătat care au fost cele mai comune știri false propagate la începutul epidemiei.
Astfel, cele mai răspândite informații neadevărate au vizat natura virusului, vehiculându-se în special ideea că virusul a fost creat de om sau că Bill Gates a creat virusul (ori cel puțin știa de existența acestuia de dinainte).
O altă informație care a generat dezbateri aprinse vizează presupusa legătură dintre răspândirea COVID-19 și tehnologia de telefonie mobilă 5G. La acestea se adaugă dezinformări cu privire la vaccin sau despre diferite remedii, neconfirmate de comunitatea medicală.
Rezultatele complete ale cercetării se regăsesc aici.
De asemenea, un studiu al BMJ a arătat că peste un sfert din cele mai vizionate videoclipuri YouTube despre COVID-19 la începutul pandemiei conțineau informații înșelătoare, având milioane de vizualizări din toată lumea.
Analiza a fost realizată la 21 martie 2020, utilizând top 75 de videoclipuri vizionate pe YouTube despre coronavirus.
Un raport efectuat de website-ul BOOM din India ne arată cele mai folosite surse pentru răspândirea fake news, iar rețelele de social media se situează pe primele locuri.
Raportul arată că cel mai distribuit tip de conținut este cel video (35%), urmat de postările acompaniate de poze (29%) și text (29%).
Analiza a conținut 178 fast checks asupra dezinformării despre coronavirus, din ianuarie până în mai 2020.
Un raport al CCDH realizat în iunie 2020 a arătat că sute de postări din social media (90% din total) ce conțineau dezinformări legate de COVID-19 au fost lăsate online, deși fuseseră raportate.
Deși companiile Facebook, Instagram și Twitter pretind că se implică în eliminarea dezinformării de pe platformele lor, acestea eșuează să ia măsuri în acest sens, așa cum a concluzionat acest raport.
Un studiu al Ofcom, finalizat în iunie 2020, a arătat că nivelul de îngrijorare al oamenilor cu privire la impactul cantității de fake news este mai mare pentru ceilalți decât pentru ei înșiși.
Acest lucru relevă faptul că oamenii recunosc dezinformarea ca un potențial pericol, însă au o încredere mai mare în propria lor capacitate de a nu se lăsa afectați de fake news decât în alții.
Și de această dată observăm că social media este sursa principală de dezinformare. Rezultatele au fost obținute în urma unui chestionar online realizat săptămânal, pe un eșantion de 2000 de respondenți, în perioada 27 martie – 28 iunie 2020.
Pentru a combate fenomenul fake news, Comisia Europeană a încheiat un parteneriat voluntar cu platforme online, cu principalele canale de social media și cu jucători din industria publicității.
Partenerii s-au obligat să ia măsuri împotriva dezinformării privind pandemia coronavirus.
Astfel, Comisia Europeană a publicat o serie de rapoarte în care a analizat acțiunile luate împotriva fake news de către companii precum Google, Facebook, Tik Tok sau Microsoft.
Studii locale privind amploarea fenomenului fake news
În România, situația fake news a fost analizată în raportul Infodemia COVID-19 în Romania: o analiză a dezinformării în spațiul digital, publicat în octombrie 2020 de antifake.ro și Asociația Eurocomunicare.
Acest raport a concluzionat că valul de fake news din țara noastră a fost conectat cu cel prezent la nivel mondial.
Astfel, principalele informații false legate de pandemia coronavirus care au circulat în România au fost:
- cele legate de apariția virusului
- cele legate de introducerea obligativității vaccinării
- cele legate de folosirea pretextului vaccinării pentru microciparea populației
- cele legate de “dictatura medicală” COVID-19
Pericolul dezinformării
Un pericol semnificativ îl reprezintă știrile false transmise de către formatorii de opinie, influenceri sau alte persoane cu un număr semnificativ de urmăritori.
În acest sens, un caz destul de cunoscut din S.U.A. este cel al unui cuplu din Arizona care a consumat dezinfectant de acvariu ce conținea un compus de clorochină. Acest compus a fost intens promovat de fostul președinte S.U.A., Donald Trump, ca fiind un posibil leac în tratarea COVID-19.
În urma consumului, bărbatul a murit. Ulterior acestui eveniment, soția bărbatului decedat a sfătuit oamenii să procedeze conform recomandărilor medicului: “… call your doctor.”
O echipă BBC a urmărit legătura dintre infodemia COVID-19 și diferite decese și atacuri din întreaga lume.
Pe lângă cazul Donald Trump, aceștia au descoperit că în Iran câteva sute de oameni au decedat din cauza intoxicației cu alcool, în urma unor zvonuri virale conform cărora acesta avea efecte curative.
Un alt pericol pentru populație și infrastructura de telefonie mobilă a fost reprezentat de conspirația legată de 5G. Din cauza acestei știri false, în UK au fost vandalizați peste 70 de stâlpi de telefonie mobilă.
Un exemplu relevant pentru pericolele la care dezinformarea supune populația este și cel al comunităților musulmane din India.
Comunitățile minoritare din India au avut mult de suferit în urma dezinformării, aceasta creând tensiuni la nivel religios.
După ce mai mulți membri ai unui grup islamic indian au fost testați pozitiv cu noul coronavirus, au început să apară fake news despre persoanele de religie islamică.
Zvonurile au provocat atacuri împotriva musulmanilor din țară și boicoturi asupra afacerilor musulmane.
În celălalt colț al lumii, în Brazilia, s-au organizat proteste împotriva regulilor de distanțare socială, iar oamenii au organizat petreceri și au refuzat să poarte măști, conform BBC.
Cum putem stopa dezinformarea și reduce pericolele fake news?
Exemplele menționate ne-au arătat că infodemia s-a răspândit masiv în lume, punând în pericol viețile oamenilor de pretutindeni.
Iar această răspândire s-a efectuat în special prin intermediul platformelor de social media. Astfel, este absolut necesar să știm cum putem stopa acest fenomen distructiv:
- prin eliminarea știrilor de acest gen
- prin învățarea modurilor în care le recunoaștem
- prin promovarea surselor sigure
În acest sens, atât organizații publice, cât și private au început să ia măsuri concrete.
Demersurile organizațiilor publice împotriva fake news
Comisia Europeană a investit 11 milioane de euro pentru înființarea unor centre de verificare a informației – hub-urile European Digital Media Observatory (EDMO).
Aceste centre au ca scop combaterea dezinformării prin analizarea campaniilor de fake news și impactul lor asupra societății, precum și susținerea autorităților locale și a mediei prin producerea de conținut care să combată dezinformarea.
Cele 8 hub-uri au fost înființare în Irlanda, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania, Suedia și Norvegia.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dezvoltat un sistem de management al infodemiei prin care își propune, alături de partenerii săi, să analizeze și să reducă impactul dezinformării în contextul pandemiei COVID-19.
Împreună cu Organizația Națiunilor Unite (ONU), OMS a încheiat un parteneriat cu 132 de state din întreaga lume care se angajează să lupte împotriva dezinformării prin tactici specifice.
Prin parteneriatul cu aceste state, OMS a dezvoltat strategii clare pentru identificarea și clarificarea informațiilor false din mediul online cu ajutorul AI și al instrumentelor de fact checking, printre altele.
Demersurile organizațiilor private împotriva fake news
Google elimină dezinformările despre COVID-19 de pe Youtube, Google Maps și din reclamele platformei.
Twitter verifică conturile care sunt surse credibile de informare despre COVID-19. În plus, monitorizează conversațiile pentru a se asigura că search-urile despre virus oferă acces la informații corecte și sigure.
TikTok a eliminat zeci de mii de clipuri video de pe platformă deoarece răspândeau informații false despre virusul COVID-19. O parte din acestea conțineau informații medicale false.
Și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat că a eliminat mai multe postări ce conțineau informații false și că va continua să o facă.
Soluțiile și instrumentele prin care fiecare dintre noi poate opri răspândirea fake news
Un studiu publicat în Sage Journals arată că oamenii tind să distribuie informații false despre COVID-19 pe rețelele de socializare din simplul fapt că nu se gândesc la acuratețea informațiilor, folosindu-și mai mult instinctul.
Studiul a fost împărțit în două etape. În cadrul primei etape s-a observat că participanții la studiu au avut dificultăți mai mari în a distinge informațiile false de cele adevărate.
Comparativ, aceștia au făcut diferența între informațiile false și cele adevărate de 3 ori mai bine în a două etapă a studiului. Diferența a fost făcută de faptul că în acest din urmă caz li s-a amintit să verifice veridicitatea informațiilor.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1700 de americani recrutați online și s-a derulat în martie 2020.
Pornind de la concluziile acestui studiu, fiecare dintre noi poate distinge între informațiile eronate și cele false urmând câțiva pași simpli:
- verificarea sursei: cine este autorul și care este expertiza sau experiența acestuia în domeniul vizat de știre.
- verificarea locului în care a fost publicată informația: ce website / publicație / platfomră, în ce context, în ce moment
- determinarea naturii informației: este bazată pe un fapt sau este pur și simplu o opinie personală
Instrumentele disponibile pentru verificarea informațiilor online
Pentru cei care vor să verifice informațiile pe care le întâlnesc există website-uri de fact-checking. În România s-a înființat primul site de fact-checking, factual.ro, unde se pot verifica diferite declarații publice, existând și o secțiune dedicată informațiilor despre coronavirus.
De asemenea, website-ul antifake.ro este un alt instrument eficient, care poate fi folosit pentru verificarea informațiilor false, indiferent că vorbim despre cele legate de coronavirus sau de alte subiecte.
La nivel european, 6 start-up-uri (printre care și factual.ro) luptă împotriva dezinformării de orice natură.
Acestea permit verificarea informațiilor din domenii diverse, în încercarea de a reduce cantitatea de fake news disponibilă online.
O altă opțiune pentru verificarea informațiilor online este instalarea unor extensii de browser dedicate, cum ar fi WeVerify.
La nivel internațional, informațiile pot fi verificate cu ajutorul CoronaVirusFacts Alliance, dar și cu unealta Google de fact check.
“Cultura de risc” și rolul său în gestionarea situațiilor de criză
Într-un dialog cu Ziare.com, Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, vorbește despre conceptul de “cultură de risc” și cum reacționează cetățenii națiunilor europene în situația unei crize. De exemplu:
- olandezii se bazează pe ei înșiși mai mult decât pe autorități în cazul unei crize
- italienii se simt neajutorați și nu au încredere în autorități
- germanii se bazează pe autorități să gestioneze crizele
În ceea ce privește populația României, Corneliu Bjola este înclinat să clasifice cultura de risc ca fiind una fatalistă, cu o încredere scăzută în autorități și în posibilitatea realizării unei schimbări la nivel individual.
Astfel, este important ca atunci când o autoritate comunică într-o situație de criză, precum cea a pandemiei COVID-19, să adapteze mesajele conform acestei culturi de risc pentru a diminua eficient dezinformarea.
Cu toate acestea, există și aspecte pozitive legate de această infodemie. Unul dintre cele mai importante este acela că oamenii devin mai conștienți de pericolul pe care-l generează fenomenul fake news și învață să depisteze mai bine astfel de știri.
Rămâi informat despre cele mai noi trenduri
Noi, la MKOR Consulting, publicăm constant cele mai noi cercetări proprii, fie că le realizăm independent sau împreună cu partenerii noștri. Astfel, tu obții insight-urile valoroase din piață care te ajută să-ți trasezi informat strategia de business. Abonează-te la newsletter-ul nostru și vei fi printre primii care ține pasul cu cele mai noi trenduri!
