Studiu MKOR: România Electorală, prinsă între Vot, Absenteism și Polarizare la 1 Aprilie 2025

În 2025, România merge la vot fără să știe cu cine votează

Alegerile prezidențiale din 2025 se conturează ca fiind cele mai imprevizibile din ultimii ani. Intenția de vot este fragmentată, peste 45% dintre românii între 18 și 65 de ani nu pot indica spontan un candidat cu care ar vota la alegerile prezidențiale din luna mai, iar scorurile din turul 2 sunt la limită. În acest peisaj electoral polarizat, absenteismul și indecizia pot schimba radical rezultatul final.

Într-un climat dominat de neîncredere și lipsă de opțiuni clare, MKOR a realizat un studiu independent pentru a înțelege cine sunt, de fapt, votanții României și care sunt mecanismele din spatele intențiilor de vot.

De ce am făcut acest studiu

George Simion conduce în turul 1, dar nu reușește să coaguleze o majoritate

George Simion se află în fruntea intenției de vot pentru turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2025. În opțiunea brută, 22,4% dintre respondenți afirmă că l-ar vota, iar scorul său crește la 31,2% după redistribuirea voturilor valide, excludând nehotărâții, voturile albe și refuzurile de răspuns.

Această poziționare îl plasează drept favorit în startul cursei prezidențiale, cu un avantaj vizibil față de ceilalți competitori: Nicușor Dan obține 16,2% în brut (22,7% redistribuit), iar Crin Antonescu 13,5% (18,8% redistribuit). Urmează Victor Ponta cu 12,2% (17,1% redistribuit), iar Elena Lasconi rămâne la un nivel scăzut, cu doar 3,8% (5,3% redistribuit).

Totuși, acest scor nu se traduce într-o majoritate politică sau electorală. Peste 27% dintre respondenți exprimă o poziție negativă sau incertă: 16,2% sunt indeciși, 5,9% declară că ar vota alb sau nul, iar 5,3% spun că nu ar merge deloc la vot.

Acest context electoral sugerează că rezultatul final al alegerilor nu va depinde doar de scorurile din turul 1, ci și de capacitatea candidaților de a mobiliza electoratul indecis și de a reduce absenteismul în turul 2.

Când votanții nu știu cu cine votează: 45% nu pot indica spontan un candidat

Gradul ridicat de incertitudine din peisajul electoral românesc este confirmat de răspunsurile la întrebarea deschisă adresată la începutul cercetării: „Cu cine ai vota?”.

Fără a le fi prezentată o listă de candidați, 45,3% dintre respondenți nu au putut indica un nume sau au refuzat să răspundă.

Această lipsă de opțiune spontană reflectă un nivel ridicat de indecizie și dezangajare politică, semnalând că o mare parte din electorat nu are un candidat preferat sau nu este suficient de motivată pentru a face o alegere clară.

Dintre cei care au menționat spontan un nume, Nicușor Dan conduce topul mențiunilor cu 11,9%, urmat de George Simion (9,8%), Crin Antonescu (8,4%) și Victor Ponta (8,3%).

În mod surprinzător, un procent semnificativ de respondenți (7,6%) l-au indicat pe Călin Georgescu, un candidat care nu se află pe lista oficială, dar care continuă să fie prezent în percepția electoratului.

Aceste rezultate indică nu doar fragmentarea electoratului, ci și dificultatea candidaților de a construi notorietate și încredere dincolo de nucleul lor de susținători.

Ele sugerează, totodată, că o parte importantă a votului din turul 1 ar putea fi determinată pe ultima sută de metri, prin campanii de mobilizare și prin captarea votului indecis.

Turul 2: Alegeri imposibil de prezis. Simion pierde în fața contracandidaților

​​Dacă duminica aceasta ar avea loc turul 2 al alegerilor prezidențiale, datele sondajului arată un scenariu extrem de tensionat și imprevizibil.

Deși conduce detașat în turul 1, George Simion pierde în toate simulările de tur 2 în fața principalilor contracandidați.

În scenariul unui duel cu Nicușor Dan, electoratul se împarte aproape egal, dar Nicușor Dan reușește să atragă un procent mai mare: 35% pentru Nicușor Dan vs. 31% pentru George Simion. Diferența este dată, în principal, de capacitatea lui Nicușor Dan de a mobiliza electoratul urban și educat, dar și de voturile celor care în turul 1 ar fi fost indeciși.

În competiția cu Crin Antonescu, rezultatele sunt similare: 33% pentru Antonescu și 31% pentru Simion. De asemenea, în cazul unui duel cu Victor Ponta, scorurile sunt la egalitate: 30% – 30%, ceea ce confirmă gradul ridicat de incertitudine.

Un alt scenariu strâns este cel în care George Simion se confruntă cu Elena Lasconi: 31% dintre români l-ar susține pe Simion, în timp ce Lasconi ar obține 30%. Practic, nicio variantă nu garantează victoria candidatului AUR.

Un element comun al tuturor acestor scenarii este nivelul extrem de ridicat de voturi albe, voturi nule și neparticipare.

Între 35% și 45% dintre respondenți declară că ar vota nul, nu ar merge la vot sau sunt indeciși. Acest bazin electoral latent ar putea înclina decisiv balanța în ziua alegerilor, dar și riscă să accentueze absenteismul și contestarea rezultatelor.

Rezultatele din turul 2 confirmă un lucru esențial: deși George Simion conduce detașat în turul 1, el nu reușește să coaguleze o majoritate și rămâne vulnerabil în fața unui electorat fragmentat, polarizat și cu un nivel ridicat de indecizie.

România electorală, împărțită în două lumi: urban vs rural, educație vs revoltă

Studiul MKOR relevă o polarizare socio-demografică accentuată între susținătorii principalilor candidați la alegerile prezidențiale din 2025. Electoratul românesc este împărțit între două lumi distincte, definite de locul de reședință, nivelul de educație și statutul socio-economic.

George Simion beneficiază de un nucleu de susținători omogen și predictibil din punct de vedere socio-demografic:

• 58% dintre votanții săi provin din mediul rural,
• 50% declară venituri mici,
• 59% au studii generale,
• iar 44% dintre ei sunt persoane inactive.

Motivația dominantă a susținătorilor săi este dorința de schimbare și atitudinea anti-sistem (32%), reflectând o alegere mai degrabă reactivă decât pro-activă.

În contrast, Nicușor Dan atrage un electorat urban, educat și cu venituri peste medie:

• 72% dintre votanții săi locuiesc în mediul urban,
• 72% declară venituri medii și mari,
• 43% au studii superioare.

Motivațiile acestui electorat sunt concentrate în jurul integrității și personalității candidatului (44%), iar dorința de schimbare are conotații mai degrabă reformiste decât radicale.

Crin Antonescu și Victor Ponta mobilizează un electorat mai echilibrat, cu distribuție uniformă între urban și rural, venituri medii și un nivel mediu de educație. Alegătorii lor invocă în special experiența și competența (36% pentru Ponta și 12% pentru Antonescu), dar beneficiază și de un electorat tradițional, cu afinități față de partidele clasice.

Elena Lasconi are un profil socio-demografic apropiat de cel al lui Nicușor Dan, dar susținerea sa este mai restrânsă. Alegătorii săi invocă în special orientare și valori (47%), iar prezența sa în turul 2 ar putea activa un vot simbolic, mai degrabă decât unul pragmatic.

Această polarizare socio-demografică reflectă două Românii electorale:

• una urbană, educată, cu venituri peste medie, orientată către integritate și stabilitate,
• și una rurală, cu venituri mici, educație generală, motivată de revoltă și neîncredere în sistem.

În acest context, alegerile prezidențiale din 2025 nu mai sunt doar un exercițiu democratic, ci și o expresie clară a fracturii sociale și economice dintre cele două lumi electorale.

Cine merge la vot? Participare ridicată, dar cu riscul absenteismului

Datele din studiul MKOR indică un nivel ridicat de mobilizare declarată în rândul susținătorilor principalilor patru candidați la alegerile prezidențiale din 2025. Intenția de participare atinge cote ridicate, semnalând un potențial interes electoral major:

• 94% dintre susținătorii lui Nicușor Dan afirmă că ar merge sigur la vot (scoruri de 8-10 pe o scală de la 0 la 10),
• 87% dintre alegătorii lui George Simion declară același lucru,
• 86% dintre alegătorii lui Crin Antonescu declară același lucru,
• iar pentru Victor Ponta, procentul este de 85%.

Aceste cifre sugerează existența a unor baze electorale puternic motivate, cu diferențe marginale între ele în ceea ce privește determinarea de a merge la urne.

Totuși, riscul absenteismului nu poate fi ignorat. În toate scenariile de tur 2 analizate, între 35% și 45% dintre respondenți declară că ar vota nul, nu ar merge la vot sau sunt indeciși un semnal clar că participarea efectivă la alegeri ar putea fi mai scăzută decât intențiile declarate.

Pe fondul unei campanii tensionate și a unei polarizări socio-economice accentuate, comportamentul acestor votanți indeciși sau demobilizați va fi crucial pentru rezultatul final. Alegătorii nehotărâți tind să fie dezamăgiți de ofertă și să-și exprime opțiunea prin neparticipare, vot alb sau nul, mai ales dacă nu identifică un candidat în care să aibă încredere.

​​România în 2025: Un electorat polarizat și indecis

Radiografia socio-demografică a electoratului românesc în 2025 confirmă un peisaj puternic polarizat și fragmentat. Datele studiului MKOR arată că sprijinul pentru candidații principali nu este distribuit uniform în societate, ci urmărește linii clare de diferențiere: venituri, educație și mediul de rezidență.

George Simion atrage un electorat predominant vulnerabil, format în special din persoane cu venituri mici (50%), studii generale (59%) și locuitori din mediul rural (58%). Aproape jumătate dintre alegătorii săi sunt persoane inactive profesional (44%), iar principalul motiv invocat pentru susținerea sa este dorința de schimbare și revoltă față de sistem (32%).

De cealaltă parte, electoratul lui Nicușor Dan are un profil urban (72%), cu venituri medii și mari (72%) și un nivel ridicat de educație – 43% dintre votanții săi au studii superioare. Alegătorii lui Nicușor Dan îl apreciază în principal pentru personalitatea și integritatea sa (44%) și sunt, în majoritate, angajați (49%) sau manageri (10%).

Victor Ponta reușește să atragă un electorat mai echilibrat din punct de vedere socio-demografic, cu susținere mai mare în mediul urban (67%) și printre persoanele cu venituri medii (56%) și studii medii (42%). Alegătorii săi îl aleg, în principal, pentru competența și experiența sa (36%).

În ciuda profilului clar conturat al electoratului fiecărui candidat, peste 27% dintre respondenți nu exprimă o opțiune electorală fermă. 16% se declară indeciși, 5,9% spun că ar vota nul sau alb, iar 5,3% afirmă că nu ar vota. Această masă critică de alegători indeciși și dezangajați are potențialul de a înclina balanța într-un scrutin strâns și tensionat.

Pe fondul polarizării socio-economice și al dezamăgirii față de oferta electorală, viitorul președinte al României va fi ales într-un context marcat de incertitudine și fragmentare.

Concluzii și insight-uri cheie

Studiul MKOR conturează un peisaj electoral complex și tensionat, în care intenția de vot nu este doar o expresie a preferințelor politice, ci și o reflexie fidelă a clivajelor socio-economice din România.

România electorală în 2025 este o țară împărțită între două lumi, rural și urban, sărăcie și prosperitate, educație și revoltă anti-sistem. Viitorul președinte nu va fi ales doar pe baza unui program politic, ci și pe fondul acestor diviziuni sociale, care devin tot mai vizibile.

Participarea la vot este ridicată declarativ, însă riscul absenteismului și al fragmentării votului rămâne semnificativ, mai ales în turul 2.

Cum am realizat cercetarea

Pentru această cercetare, ne-am asigurat că datele colectate reflectă cât mai fidel realitatea socială și electorală din România iar datele au fost ponderate pentru a aproxima cât mai bine caracteristicile votanților și rezultatele de la turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024.

Am beneficiat de expertiza profesorului Mircea Comșa, căruia îi mulțumim pentru sprijinul acordat în procesul de ponderare și validare a datelor.

Cu o experiență de peste 25 de ani în cercetarea socială și electorală, implicarea sa a fost esențială pentru ca rezultatele studiului să fie solide din punct de vedere metodologic și statistic.

• Mărimea eșantionului: 1500
• Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după structura de rezidență, gen, vârstă, nivel de educație și comportamentul electoral din turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024
• Target: populația generală a României cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani
• Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI)
• Instrument: chestionar
• Abordare: online, prin Panelul MKOR
• Perioadă: 26-28 martie 2025

Cine suntem noi 

La MKOR, credem că democrația începe cu date reale și transparente. Credem în puterea datelor reale și a insight-urilor validate statistic, mai ales atunci când vine vorba despre societate, comportamente și decizii electorale. Misiunea noastră este să oferim o imagine clară și obiectivă asupra fenomenelor sociale și de consum, pentru ca tu să poți lua decizii informate.

Acest studiu despre intenția de vot la alegerile prezidențiale din 2025 face parte din inițiativa noastră de cercetare independentă, realizată fără finanțare politică sau partizanat. Ne dorim să contribuim la o înțelegere mai bună a realității socio-politice din România, dincolo de filtrele mediatice sau electorale.

Dacă vrei să înțelegi mai bine piața, publicul sau contextul social în care activezi, îți putem construi propriul studiu personalizat. Serviciul nostru Agile Research îți permite să obții insight-uri relevante, rapid și cu un buget optimizat.

Prin Agile Research, poți adresa întrebările esențiale pentru tine unui eșantion reprezentativ la nivel național și să primești răspunsuri concrete, într-un timp scurt. Fie că vrei să înțelegi consumatorii, electoral sau opinia publică, noi îți oferim instrumentele potrivite pentru a lua decizii strategice.

Dacă vrei să afli mai multe detalii, te invităm să ne contactezi sau să citești mai multe despre serviciul nostru de research agil.