Studiu MKOR: Cele Două Românii – De la Urne la Viața de Zi cu Zi, o Societate Profund Divizată

Două Românii la Vot: Când Urnele Devin Oglinda unei Societăți Scindate

Alegerile prezidențiale din luna mai 2025 s-au încheiat, un președinte a fost ales, dar România a rămas împărțită în două tabere. Dincolo de rezultatele votului, sărbătorite sau contestate, stau mărturie datele adunate în acele zile tensionate. România profund divizată, o țară în care două realități sociale, economice și valorice par să coexiste, dar fără să se înțeleagă.

La MKOR, am mers dincolo de simpla măsurare a intenției de vot. Prin studiul nostru longitudinal, realizat în trei valuri succesive între 8 și 14 mai pe un eșantion național de 3357 de români, am căutat să înțelegem de ce votează oamenii așa cum o fac.

Am vrut să vedem nu doar cine îl alege pe Nicușor Dan și cine îl alege pe George Simion, ci și cine sunt acești oameni, câtă încredere au în instituțiile statului, ce îi motivează, care le sunt temerile și speranțele, și cât de adâncă este, de fapt, falia care îi desparte.

Această analiză nu este despre învingători și învinși. Ținând cont că trăim vremuri de o profundă incertitudine atât intern, cât și la nivel global, că avem provocări precum Inteligența Artificială și schimbările climatice, atâta timp cât clivajele sociale continuă să existe, suntem cu toții învinși.

Aceasta este o incursiune în mintea și sufletul electoratului român, o încercare de a descifra codurile celor „două Românii” care s-au privit pieziș la urne și care, acum, trebuie să găsească o cale de a construi un viitor împreună.

Pentru că, așa cum ne-au arătat cifrele validate și în turul 1, adevărul datelor este adesea cel mai bun punct de plecare pentru înțelegere și, poate, pentru reconciliere.

Vot la Limită: Cum Incertitudinea și Dinamica Ultimelor Zile au Conturat Alegerea Românilor

În săptămâna decisivă dinaintea scrutinului din 18 mai, lupta pentru Cotroceni s-a dovedit a fi un thriller electoral.

Sondajul MKOR, desfășurat între 8 și 14 mai, a surprins pulsul unei națiuni indecise: deși scorurile directe îi arătau pe Nicușor Dan (34,2%) și George Simion (32,0%) la o diferență minimă, dinamica era clară.

Nicușor Dan câștiga teren constant, ajungând la 35,3% în ultimele zile, în timp ce George Simion, deși inițial în avantaj semnificativ, încheia săptămâna dinaintea scrutinului pe un trend în scădere.

Însă adevărata miză a stat în uriașul procent de 27,1% al românilor care fie nu știau cu cine votează, fie refuzau să-și declare opțiunea.

Această masă critică de nehotărâți a fost barometrul real al tensiunii. Chiar și după modelarea statistică a indecișilor, care îl plasa pe George Simion în față cu 52,2% față de 47,8% pentru Nicușor Dan, trendul era izbitor: avantajul lui Simion s-a topit de la peste 10 puncte la doar 1,4% în șase zile.

Votul din 18 mai nu a fost doar o alegere între doi candidați, ci o reflectare a unei societăți în căutarea drumului României, unde fiecare zi de campanie și fiecare acțiune publică a fiecăruia dintre candidați au înclinat balanța.

Alegerile s-au jucat, literalmente, până în ultima clipă.

Două Fețe ale Aceleiași Țări: Portretul Alegătorilor din luna Mai 2025

Dincolo de cifrele brute ale intenției de vot, studiul a scos la iveală contururile a două Românii distincte, separate nu doar de preferințe politice, ci și de realități socio-economice, nivel de educație și aspirații.

Harta votului din mai 2025 este, în esență, harta unei societăți fracturate.

România Urbană, Educată și Conectată – Bazinul Electoral al lui Nicușor Dan

Susținătorii lui Nicușor Dan se concentrează preponderent în mediul urban (60% dintre votanții săi locuiesc în orașe, cu un plus de aproape 6% față de media sa națională). Acest electorat este caracterizat printr-un nivel de educație semnificativ mai ridicat: 78% dintre românii cu studii superioare l-au preferat pe Nicușor Dan, în timp ce doar 27% dintre aceștia s-au îndreptat către George Simion.

Această tendință se reflectă și în structura veniturilor și a ocupației. Nicușor Dan a fost alegerea predilectă a celor cu venituri mari (74%) și a managerilor sau antreprenorilor (73%), categorii care, în mod tradițional, valorizează competența, stabilitatea și o orientare pro-europeană.

România Rurală, Vulnerabilă și Anti-Sistem – Forța din Spatele lui George Simion

În contrast, George Simion și-a consolidat o bază electorală puternică în mediul rural (62% dintre votanții săi provin de la sate, cu un avans de 9% față de scorul său general) și în orașele mici. Profilul educațional al susținătorilor săi este diferit: 73% dintre cei cu studii generale l-au ales pe George Simion, indicând o posibilă deconectare a acestui segment de discursurile mai tehnocrate sau elitiste.

Din punct de vedere socio-economic, electoratul lui Simion este format în mare parte din persoane cu venituri mici (62%) și un procent semnificativ de persoane inactive profesional.

Această mapare socio-demografică nu este doar o statistică electorală.

Ea reflectă existența unor experiențe de viață diferite, a unor griji cotidiene distincte și, implicit, a unor așteptări fundamental opuse de la clasa politică și de la viitorul țării.

Este o diviziune care merge dincolo de politică, atingând fibra socială și economică a națiunii.

Dincolo de Cine, De Ce?

Dacă profilul socio-demografic ne arată cu cine a votat cu fiecare candidat, întrebarea fundamentală rămâne de ce.

Ce resorturi interioare, ce speranțe, frici sau frustrări au stat la baza deciziei de a pune ștampila pe Nicușor Dan sau pe George Simion?

Studiul MKOR a avut o abordare calitativă în privința temelor sociale, adresând întrebări deschise unui număr important de peste 3300 de respondenți. Prin analiza acestor răspunsuri deschise, am pătruns în acest univers al motivațiilor, dezvăluind două narațiuni puternice, care arată o profundă separare a votanților celor doi candidați.

George Simion: Vocea Revoltei și Chemarea la Rădăcini

Pentru o parte semnificativă a României, votul pentru George Simion a fost, înainte de toate, un strigăt. Un strigăt de schimbare radicală și anti-sistem (51,4% dintre susținătorii săi au invocat acest motiv).

Expresii precum „Îmi vreau țara înapoi”, „M-am săturat de 35 de ani de minciuni și hoție” sau „Trebuie să plece mafia” au dominat răspunsurile, indicând o profundă alienare față de clasa politică tradițională și o nevoie acută de resetare.

Această dorință de ruptură a fost adesea împletită cu o puternică apelare la identitatea și valorile naționale (13,2%). Termeni ca „patriot”, „familist”, „creștin” sau „apărarea tradițiilor” au conturat calități valorizate de un electorat în căutare de repere autentice, într-o lume percepută ca fiind amenințătoare sau străină de valorile proprii.

Competența tehnică sau experiența administrativă au contat mai puțin (doar 5,1% au menționat acest aspect); miza a fost încrederea într-un lider perceput ca fiind „aproape de popor”, „curajos” și capabil să înțeleagă „adevăratele probleme ale românilor”.

Chiar și răspunsurile mai vagi, precum referirile la Călin Georgescu sau simplul „așa vreau”, trădează o alegere mai degrabă emoțională, o adeziune la un simbol al speranței sau al protestului.

Nicușor Dan: Pariul pe Rațiune, Integritate și Continuitate Europeană

În tabăra opusă, motivațiile au gravitat în jurul altor poli. Susținătorii lui Nicușor Dan au pus accentul pe personalitatea și integritatea candidatului (23,0%), pe competența și experiența dovedită (18,1%) – performanța la Primăria Capitalei fiind un argument recurent – și pe alinierea la valorile și direcția pro-europeană (20,0%). Expresii ca „om cu școală”, „bun gospodar”, „a demonstrat că poate” sau „singura garanție pentru a rămâne în Europa” au definit acest pol.

Pentru mulți dintre aceștia, alegerea a fost și un vot strategic, „al răului cel mai mic” (12,4% dintre susținătorii săi), o decizie rațională menită să blocheze ascensiunea extremismului sau a unui discurs considerat periculos pentru stabilitatea și parcursul occidental al României.

Spre deosebire de electoratul lui Simion, aici emoția revoltei a fost înlocuită de o evaluare mai pragmatică a opțiunilor, o căutare a decenței, a predictibilității și a unui leadership bazat pe expertiză, nu pe carismă populistă.

Cele două Românii nu doar că au votat diferit; ele par să caute lucruri fundamental diferite de la un lider și de la actul de guvernare.

• Pe de o parte, o nevoie viscerală de schimbare, de recâștigare a unei demnități naționale și de justiție socială, chiar cu riscul instabilității.
• Pe de altă parte, o dorință de normalitate, de competență administrativă și de ancorare fermă în valorile europene, chiar și cu acceptarea unui compromis.

Președintele Ideal vs. Președintele Detestat

Dacă motivațiile ne arată de ce votează românii, trăsăturile pe care le caută (sau le resping categoric) la un președinte ne dezvăluie ce fel de lider își imaginează fiecare tabără.

Studiul MKOR a explorat aceste așteptări, iar rezultatele conturează, din nou, două viziuni aproape ireconciliabile asupra rolului și calităților unui șef de stat.

Ce Vor Românii de la Președintele Lor?

La nivel național, când sunt rugați să aleagă cele mai importante trei calități pentru un președinte, românii par să caute un echilibru între conexiunea umană, pregătirea intelectuală și atașamentul față de valorile naționale:

• „Apropiat de oameni” (40,8%) – indică o nevoie de lideri accesibili, care înțeleg grijile cotidiene
• „Educat” (39,3%) – competența și pregătirea solidă sunt esențiale pentru o mare parte din electorat
• „Patriot” (30,4%) – dragostea de țară și apărarea intereselor naționale rămân un criteriu fundamental. Urmează în top „Integru” (27,6%), „Hotărât” (24,7%) și „Rațional” (22,2%), completând imaginea unui lider ideal complex și nuanțat

Cum Arată Președintele Ideal pentru români

Însă, atunci când decriptăm aceste preferințe prin prisma votului pentru Nicușor Dan sau George Simion, tabloul se sparge în două portrete distincte:

Susținătorii lui Nicușor Dan prioritizează:

• „Educat” – trăsătura dominantă, menționată de 65% dintre ei
• „Integru” (44%)
• „Rațional” (40%) – reflectând o căutare a competenței etice și a lucidității.

Calități precum „Apropiat de oameni” sau „Patriot” sunt importante, dar secundare expertizei și moralității.

Pentru acest segment, legitimitatea vine din cunoaștere și corectitudine.

Susținătorii lui George Simion valorizează:

• „Apropiat de oameni” (49,2%) și
• „Patriot” (47,7%) – indicând o nevoie de conexiune emoțională și de reafirmare identitară
• „Hotărât” (34,9%) – dorința unui lider care acționează ferm

Trăsături ca „Educat” (doar 18,8%) sau „Integru” (12,1%) coboară semnificativ în ierarhie, în timp ce „Tradiționalist” (22,1%) devine relevant.

Pentru acești alegători, legitimitatea vine din autenticitate percepută și din rezonanța cu valorile populare.

Ce nu Tolerează Românii la un Președinte

La fel de revelatoare sunt și trăsăturile pe care românii le resping categoric.

Eticheta de „Marionetă” (controlat de grupuri de interese) este detestată de aproape jumătate din electorat (48%), fiind un „red flag” universal.

La fel, „Aroganța” (39%) și lipsa de educație (34,3%) sunt puternic penalizate, la nivelul populației de votanți.

Din nou, însă, accentele diferă:

• Alegătorii lui Nicușor Dan sunt mult mai severi cu lipsa de educație (51,2% o resping), aroganța (48%), izolarea internațională (42,5%) și radicalismul (25,5%).
• Alegătorii lui George Simion, deși mai indulgenți cu aceste aspecte, reacționează negativ la un președinte perceput drept „Moale” (21,2%) sau „Indecis” (19,3%).

Arhetipul de Lider: Reformatorul Pro-Occidental vs. Vocea Poporului Naționalist

Când li s-au prezentat patru descrieri generice de președinți, opțiunile s-au aliniat aproape perfect cu preferințele de vot:

• Susținătorii lui Nicușor Dan s-au identificat mai degrabă cu „Reformatorul deschis spre Occident” (48%) și cu „Tehnocratul educat, cu reputație internațională” (29%). Pentru ei, viitorul României este ancorat în expertiză și parteneriate vestice.
• Votanții lui George Simion au rezonat mai degrabă cu „Vocea poporului, cu discurs simplu și direct” (39%) și cu „Liderul naționalist, orientat spre protejarea identității românești” (41%). Pentru ei, autenticitatea populară și suveranitatea sunt esențiale.

Este evident: cele două Românii nu doar că votează diferit, ci își construiesc și așteptări fundamental opuse de la cel care ar trebui să le reprezinte.

Falia nu este doar una de opinie, ci una de viziune asupra leadership-ului și a rolului președintelui în societate.

Criza de Încredere – Când Statul Devine un Străin pentru Proprii Cetățeni

Dincolo de preferințele pentru un anumit candidat sau de așteptările față de un lider ideal, datele studiului MKOR scot la iveală o problemă mult mai profundă și cu implicații pe termen lung: o criză acută de încredere în instituțiile fundamentale ale statului român.

Această neîncredere nu este uniformă. Ea se manifestă diferit în cele „două Românii”, alimentând și, totodată, reflectând falia socială și politică.

Un Peisaj Instituțional Erodat: Doar Școala și Biserica Mai Inspiră (Relativă) Încredere

Privind „termometrul încrederii”, imaginea este dezolantă.

Instituțiile politice centrale: Guvernul, Parlamentul și Partidele Politice se află la coada clasamentului, reușind să convingă o minoritate a populației să le acorde încrederea.

Doar 30-40% dintre români mai au încredere „multă și foarte multă” în aceste entități esențiale pentru funcționarea democrației.

În contrast, Școala pare să fie singurul pilon care încă mai generează un consens relativ (71-72% încredere în ambele tabere electorale).

Biserica rămâne o instituție puternică, în special pentru susținătorii lui George Simion (72% încredere ridicată), în timp ce în tabăra Nicușor Dan încrederea în Biserică este semnificativ mai mică (56%), dar totuși peste cea acordată instituțiilor politice.

Cum Văd Susținătorii Celor Doi Candidați Instituțiile Cheie

Diferențele de încredere între cele două electorate devin frapante când analizăm instituțiile economice, de justiție sau media:

• Instituțiile Economice și de Reglementare (Companii, BNR, Bănci): Sunt percepute semnificativ mai pozitiv de către susținătorii lui Nicușor Dan (încredere cu 10-15% mai mare). Aceasta sugerează o aliniere a electoratului său cu un model de dezvoltare bazat pe economie de piață, expertiză și stabilitate financiară.
• Justiția și Presa: Încrederea în aceste instituții este, de asemenea, mai ridicată în tabăra Nicușor Dan (decalaje de 9-16 procente). Acest lucru poate reflecta o orientare mai puternică a acestui electorat către valorile statului de drept și importanța unei prese independente ca mecanism de control.
• Percepția asupra „Sistemului”: Nivelul general scăzut de încredere în Guvern, Parlament și Partide, dar cu un deficit și mai accentuat în rândul susținătorilor lui George Simion, întărește ideea că votul pentru AUR este, în mare măsură, un vot de protest împotriva unui „sistem” perceput ca fiind corupt și ostil cetățeanului de rând.

Implicații Profunde: Un Stat Fără Autoritate Morală

Când instituțiile care ar trebui să garanteze funcționarea democratică și bunăstarea cetățenilor se bucură de o încredere atât de redusă, consecințele depășesc sfera electorală:

• Dificultatea implementării reformelor: Orice măsură, oricât de necesară, va fi primită cu scepticism și rezistență.
• Vulnerabilitate la dezinformare și populism: Un public neîncrezător este mai susceptibil la narative simpliste și la lideri providențiali care promit soluții rapide în afara cadrului instituțional.
• Erodarea coeziunii sociale: Lipsa de încredere în „ceilalți” (fie ei politicieni, jurnaliști sau experți) adâncește polarizarea și face dialogul constructiv aproape imposibil.

Mesajul transmis de „termometrul încrederii” este alarmant:

România nu se confruntă doar cu o criză politică, ci cu una structurală, de legitimitate a statului însuși. Fără o reconstrucție fundamentală a relației dintre cetățean și instituții, bazată pe transparență, responsabilitate și rezultate concrete, falia socială riscă să se adâncească și mai mult. Statul are nevoie să recâștige încrederea cetățenilor săi, iar noi, cetățenii, să regăsim punțile care ne unesc. — Cori Cimpoca

Dincolo de Sloganuri: Ce Îi Frământă cu Adevărat pe Români?

În tumultul dezbaterilor ideologice și al strategiilor de campanie, adesea se pierde din vedere esențialul: grijile concrete, de zi cu zi, ale românilor.

Studiul MKOR a explorat și această dimensiune, iar rezultatele arată că, dincolo de afinitățile politice, majoritatea cetățenilor sunt uniți de aceleași temeri legate de stabilitatea economică și bunăstarea familiei.

Topul Îngrijorărilor: Impozitele, Facturile și Salariile

Indiferent de candidatul preferat, când vine vorba despre ceea ce îi apasă cel mai tare, românii indică probleme stringente, de natură economică și socială:

1. Nivelul impozitelor și taxelor (41,9%): Povara fiscală este resimțită acut de o mare parte a populației.
2. Cheltuielile de bază (41,3%): Creșterea prețurilor la alimente, utilități și necesitățile zilnice pune presiune constantă pe bugetele familiale.
3. Nivelul salariilor (35,8%): Nemulțumirea legată de veniturile insuficiente pentru un trai decent este larg răspândită.

Acestora li se adaugă preocupări majore legate de sănătatea fizică (32,5%) și costurile asociate serviciilor medicale (24,3%), precum și siguranța locului de muncă (29,5%) și calitatea educației (19,2%).

Cum se Nuanțează Grijile în Cele Două Românii

Deși problemele economice sunt transversale, accentele diferă între cele două electorate principale:

• Susținătorii lui George Simion, proveniți în mare parte din mediul rural și cu venituri mai mici, sunt semnificativ mai preocupați de nivelul taxelor și al salariilor decât media națională. Pentru ei, impactul direct al politicilor economice asupra traiului zilnic este, probabil, mai vizibil și mai dureros.
• Susținătorii lui Nicușor Dan, cu un profil urban, educație superioară și venituri mai mari, deși la fel de afectați de problemele economice generale, pun un accent suplimentar pe calitatea educației și pe aspecte legate de sănătatea mentală. Acest lucru poate reflecta un set diferit de priorități, odată ce nevoile de bază sunt într-o oarecare măsură acoperite.

De ce Contează Aceste Îngrijorări?

Aceste frământări cotidiene formează fundalul pe care se iau deciziile politice, chiar și atunci când nu sunt articulate explicit ca motive de vot.

Când „cine plătește rata și coșul zilnic” devine criteriul-cheie, orice mesaj politic, fie el despre suveranitate, valori europene, integritate sau schimbare, este filtrat inevitabil prin prisma impactului său asupra portofelului și a siguranței personale.

Candidatul care reușește să lege credibil viziunea sa politică de soluții concrete pentru aceste probleme, și să convingă că le poate implementa, câștigă un avantaj tăcut, dar potențial decisiv.

Ignorarea acestor preocupări reale ale populației, în favoarea unor dezbateri abstracte sau a unor atacuri la persoană, poate fi costisitoare pentru orice actor politic care aspiră la încrederea și votul românilor.

O Societate la Răscruce: Provocări și Responsabilități pentru Viitor

Alegerile prezidențiale din mai 2025, cu toată tensiunea și emoția lor, nu au fost doar un exercițiu democratic punctual. Ele au acționat ca un revelator puternic, scoțând la lumină o Românie fracturată, o societate traversată de falii adânci care merg dincolo de simpla opțiune politică.

Studiul MKOR, prin analiza detaliată a datelor socio-demografice, a motivațiilor de vot, a așteptărilor față de lideri și a nivelului de încredere în instituții, confirmă existența a „două Românii” care, deși împart același teritoriu, par să trăiască în universuri paralele.

Pe de o parte, avem România urbană, educată, conectată la valorile europene și preocupată de competență, integritate și un parcurs predictibil

Acest segment, care l-a susținut preponderent pe Nicușor Dan, își dorește lideri raționali, capabili să administreze eficient și să mențină țara pe o traiectorie occidentală.

Motivațiile lor sunt adesea pragmatice, bazate pe evaluarea performanței și pe alinierea la un set de principii democratice consolidate.

Chiar și atunci când votează „răul cel mai mic”, decizia este una calculată, menită să apere un anumit status-quo considerat preferabil alternativelor radicale.

De cealaltă parte, se conturează România rurală și a orașelor mici, adesea mai vulnerabilă economic, cu un nivel de educație mai scăzut și profund dezamăgită de clasa politică tradițională.

Acest electorat, care a rezonat puternic cu mesajul lui George Simion, este animat de o dorință viscerală de schimbare anti-sistem, de o nevoie de recâștigare a demnității naționale și de o căutare a unor lideri percepuți ca fiind „aproape de popor” și „patrioți”.

Pentru ei, votul este mai mult un act de protest și o expresie a speranței într-o resetare care să le ofere șanse mai bune, decât o adeziune la un program politic detaliat.

Această diviziune nu este o noutate absolută, dar intensitatea și claritatea cu care s-a manifestat în acest scrutin sunt semne de întrebare majore pentru viitorul coeziunii sociale din România.

Falia nu este doar între stânga și dreapta, între conservatori și progresiști.

Este o fractură care atinge nivelul de trai, accesul la educație și informație, încrederea în instituțiile statului și, poate cel mai important, percepția asupra a ceea ce înseamnă „binele comun” și direcția corectă pentru țară.

Alegerile din mai 2025 au fost, în esență, un simptom al acestei diviziuni, nu cauza ei.

Neîncrederea cronică în instituțiile politice, frustrările acumulate în fața inegalităților economice și a lipsei de perspective, amplificate de bulele informaționale create de algoritmii social media, au creat un teren fertil pentru polarizare.

Fiecare tabără pare să-și confirme propriile narațiuni, ascultând din ce în ce mai puțin argumentele celeilalte.

Responsabilitatea care apasă pe umerii viitorilor lideri politici, dar și pe cei ai presei, ai societății civile și ai fiecărui cetățean, este imensă. Nu este suficient să câștigi alegerile, provocarea reală este să guvernezi pentru toate Româniile, să construiești punți acolo unde acum sunt ziduri și să restaurezi un minim de încredere în ideea de proiect comun.

Fără un efort conștient de dialog, empatie și politici publice cu adevărat incluzive, care să adreseze atât nevoile materiale, cât și pe cele identitare și de recunoaștere ale ambelor părți, riscăm ca această falie să se adâncească, transformând democrația într-o confruntare perpetuă între frustrări ireconciliabile.

Metodologie transparentă – pe scurt, dar cu toate cărțile pe masă

Nicio parte a cercetării nu a fost finanţată sau influenţată de vreun actor politic. MKOR a suportat integral costurile, pentru a garanta independenţa rezultatelor şi libertatea de publicare integrală a datelor brute în raportul complet.