Sondaj MKOR: România votează pentru viitorul său în Turul 2 la Alegerile Prezidențiale 2025

În 2025, România intră în turul 2 cu emoțiile la maximum – iar noi venim cu cele mai solide date pe care le-am publicat până acum

Cu doar câteva zile înainte de votul decisiv, MKOR a pus lupa pe electoratul românesc printr-un studiu realizat 100% independent și autofinanțat. Vremurile incerte cer cifre, nu opinii, așa că am mers mai departe decât simplele „sondaje de moment”:

• Eșantion reprezentativ național – 3357 respondenți, marjă de eroare ±1,7%, cea mai mică din toate cercetările noastre de până acum
• Design longitudinal în trei valuri reprezentative (8-9, 10-11 și 12-14 mai): am urmărit zilnic evoluția celor doi candidați, nu doar o „fotografie” statică
• Modelare statistică a indecișilor și a non-răspunsurilor pentru a anticipa scenariile reale de redistribuire a voturilor
• Analize aprofundate pe clivaje socio-demografice, motive de absenteism, profiluri valorice și priorități economice.

Realizăm acest demers pe cont propriu pentru că punem preț pe date și pe transparență: atunci când cifrele sunt ancorate în metodologii riguroase și munca este realizată cu deschidere către adevăr și libertate de exprimare, deciziile devin clare și bine fundamentate.

În rândurile ce urmează vei găsi insight-urile cheie care arată cine conduce, cine mai poate schimba rezultatul și ce-i motivează (sau descurajează) pe români să meargă la urne.

De ce am reluat studiul

După ce sondajele noastre din martie–aprilie – aprilie și final de aprilie – au fost confirmate de rezultatele Turului 1 ca fiind cele mai precise din piață, am considerat firesc să revenim:

• Contextul s-a mutat rapid: alianțe, retrageri și dezbateri pot rescrie scorul de la o zi la alta.
• Comparabilitate: păstrăm aceeași metodologie, ca să vezi evoluția „mere cu mere”.
• Responsabilitate: când cifrele noastre devin reper public, ne asumăm să actualizăm tabloul până în ultima clipă.

Pe scurt, am reluat studiul pentru că peisajul electoral nu stă pe loc, iar tu meriți date la fel de solide ca cele care au trecut deja proba urnelor.

Nicușor Dan 34% vs. George Simion 32%

Turul al II-lea se deschide cu o distanță statistic mică – 2,2 puncte procentuale între cei doi finaliști.

• Nicușor Dan – 34,2% intenții declarate
• George Simion – 32,0% intenții declarate
• 4,5% „Nu știu / Indeciși”
• 12,6% refuză să-și dezvăluie votul
• 6,8% afirmă că nu vor vota sau vor anula votul

Dacă îi privim doar pe respondenții hotărâți să aleagă un candidat (voturi redistribuite), Nicușor Dan urcă la 51,7%, iar George Simion la 48,3% – un avantaj mai degrabă simbolic, care lasă finalul turului II în seama indecișilor.

Aproape un sfert din electorat (27,1%) rămâne fie indecis, fie reticent să-și declare opțiunea public. Această „zonă gri” este mai mare decât diferența dintre candidați și poate răsturna clasamentul la cel mai mic val de emoție sau dezinformare.

În cele șase zile de monitorizare a intenției de vot se vede o mișcare aproape liniară – dar cu sens opus pentru cei doi competitori.

Nicușor Dan câștigă, în medie, câte un punct procentual la fiecare val: 32,1% → 33,8% → 35,3%. Pentru prima dată de la anunțarea rezultatelor din turul 1, el trece peste pragul simbolic de 35%, ceea ce sugerează că mesajul din dezbaterile prezidențiale a început să prindă.

George Simion pierde teren exact în același ritm: 34,1% → 30,4% → 32,0%. Scăderea abruptă din primele două zile a fost parțial recuperată după 12 mai, însă trendul rămâne descendent pe total perioada studiului.

Indecișii se topesc treptat – de la 17% la 13,3%. Este semnul că electoratul începe să se așeze în tabere, dar și că fiecare punct procentual devine tot mai greu de câștigat.

Categoria „Nu răspund” urcă la 13,3%, probabil un efect al intensificării disimulării votului (spirala tăcerii), în special în mediul rural, acolo unde sondajele pot fi privite cu suspiciune.

Grupurile declarate „Nu votez / Vot nul-alb” rămân mici, dar stabile: 6,5% combinat, însă suficient însă pentru a conta într-o cursă atât de strânsă.

Ce înseamnă trendul pentru ziua votului?

Dacă trendul rămâne linear, Nicușor Dan ar putea atinge 37% intenție declarată vineri seara, ceea ce l-ar instala ca favorit simbolic. Dar (și este un „dar” major) mobilizarea de duminică poate anula trei valuri de tracking în câteva ore.

Simion depinde critic de electoratul indecis și de prezența ridicată a susținătorilor săi tradiționali.

Pe scurt trendul îl favorizează pe Nicușor Dan, dar marja este încă fragilă. Singurul indicator cu adevărat decisiv devine participarea reală – iar aici, cei 71,8% care declară scoruri 10/10 la „sigur merg la vot” pot încă schimba totul dacă absenteismul are un impact asimetric.

Când matematica bate emoția: modelarea indecișilor îl propulsează pe George Simion la 52%

Intențiile declarate spun o poveste, dar redistribuirea voturilor “ascunse” pentru indeciși, non-răspunsuri și voturi nule/ albe, poate rescrie finalul.

Pentru a măsura inclusiv aceste răspunsuri am folosit un model matematic de alocare bazat pe profil socio-demografic (vârstă, educație, venit, rezidență), votul din turul 1 și alegerile anterioare, similaritatea motivațiilor de vot (anti-sistem vs. integritate/competență) și intenția declarată de a merge la urne.

Rezultatul pe un eșantion de 3130 respondenți arată așa:

De ce se schimbă liderul?

Pondere mai mare de “vot tăcut” în baza Simion: 34,4% din scorul său modelat provine din indeciși & NR, față de doar 23,1% la Dan.

Electorat rural discret – răspunde mai frecvent „Nu știu / Nu răspund”, dar se aliniază istoric cu candidatul AUR.

Motivația anti-sistem (51% dintre votanții Simion) atrage alegători care ezită să se declare public, însă se mobilizează în cabina de vot.

Implicații-cheie

Mobilizarea contează mai mult decât persuasiunea: chiar și mici variații de prezență într-un bazin “ascuns” pot răsturna procentul final.

Campaniile de “get-out-and-vote” ale ambilor candidați devin arma decisivă; fiecare punct de absenteism neuniform poate valora +/– 80 000 de voturi.

Spirala tăcerii poate fi reală: creșterea non-răspunsurilor în evoluție (12% → 13%) oferă un avantaj latent taberei care capitalizează pe mobilizare târzie.

Graficul arată cum ecartul pe cifrele modelate care includ și indecișii s-a topit în șase zile: Nicușor Dan urcă de la 44,8% la 49,3%, George Simion coboară de la 55,2% la 50,7%, iar diferența finală de 1,4 p.p. e sub marja de eroare.

În alte cuvinte, momentum-ul e la Dan, avantajul numeric rămâne la Simion, câștigă cine își scoate oamenii la urne pe 18 mai.

Cine nu votează și de ce? Neîncrederea rămâne principalul „candidat” al absenteismului

Deși 7 din 10 români afirmă că sigur vor merge la urne (scor 10/10 la intenția de participare), există un nucleu dur de 472 respondenți – 14% din eșantion – care declară că probabil nu vor vota pe 18 mai. I-am întrebat direct „care este principalul motiv?” pe cei cu note între 0 și 5 și am obținut un diagnostic elocvent.

52,5% dintre cei 472 de respondenți care oscilează între absenteism și vot nul spun direct că nu au încredere în niciun candidat sau partid. Restul de motive sunt mult mai fragmentate, semn că neîncrederea sistemică domină orice dezamăgire punctuală.

Într-o cursă unde diferența se măsoară în zecimi de procent, absenteismul este, de fapt, al treilea candidat. Câștigă cine reușește să scoată mai mulți votanți din casă.

Termometrul încrederii: cum văd susținătorii celor doi candidați instituțiile României

Imaginea de mai jos concentrează, într-un singur grafic, cât (de puțină) încredere au românii în instituții, și cum se clivează această încredere între taberele Nicușor Dan (turcoaz) și George Simion (galben).

Valorile reprezintă media notelor pe scala 1-7, convertite în procente pentru lizibilitate (n = 2222 votanți declarați).

Două Românii – Ce spun datele

• Singurul „pod” între cele două Românii rămâne Școala cu 72% încredere ridicată la ND vs. 71% la GS
• Biserica este bastionul AUR 72% în care susținătorii lui Simion au multă încredere, față de 56% în tabăra lui Dan
• Instituțiile economice și de reglementare (Companii 69% vs. 56%, BNR 67% vs. 55%, Bănci 59% vs. 51%) sunt terenul lui Nicușor Dan – un vot de încredere pentru expertiză și stabilitate
• Justiția și Presa: decalaje de 9-16 pp în favoarea ND, semn că electoratul său se raportează mai pozitiv la arbitrii statului de drept și la spațiul media
• Guvern, Partide, Parlament rămân la coada clasamentului, dar chiar și aici diferența persistă: 44%-36%-42% (ND) vs. 34%-34%-32% (GS)

Mesajul din spatele graficului este simplu și dureros: legitimitatea democratic-instituțională se topește sub ochii noștri. Când Guvernul, Parlamentul și partidele abia mai conving unul din zece români să le acorde încredere, nu vorbim doar despre un ciclu electoral agitat, ci despre o criză structurală de încredere.

În acest vacuum, electoratul migrează spre candidați-simbol – unii văzuți ca „reparatori tehnocrați”, alții ca „demolatori ai sistemului”. Fără reforme sustenabile și vizibile – de la profesionalizarea administrației până la transparență reală și servicii publice decente – barometrul încrederii va continua să bată în roșu, iar politica va rămâne captivă emoției de moment.

Pe scurt, cifrele nu cer doar un câștigător pe 19 mai; cer un plan credibil de reconstrucție instituțională. Cine va ocupa Cotroceniul are de trecut cel mai dificil test: să transforme votul de duminică într-un mandat pentru refacerea pactului de încredere dintre stat și cetățean, într-un mod transparent și echitabil.

Motoarele votului: „Schimbare anti-sistem” vs. „Integritate & competență”

În spatele scorurilor strânse se află două resorturi emoționale radical diferite, care împart electoratul la fel de clar ca urbanul și ruralul.

n = 2196 respondenți care și-au declarat candidatul; întrebare deschisă, codificată ulterior

Anti-sistem – ce înseamnă practic

Există un clivaj educațional evident în care „anti-sistemul” urcă la 40% în rândul celor cu studii generale, dar coboară la 15% printre absolvenții de facultate, unde câștigă competența și orientarea politică și ideologică.

De asemenea, există un risc crescut de polarizare post-vot unde un rezultat strâns va lăsa jumătate de țară convinsă că trebuie ori să repare, ori să dărâme. Mandatul 2025-2030 se va juca pe capacitatea câștigătorului de a converti emoția momentului în încredere instituțională pe termen lung.

De ce contează

Mesaje de final de campanie: Simion maximizează emoția de ruptură și discursul „noi vs. ei”, iar Dan capitalizează pe apelul la competență și anticorupție, dar are de convins încă 12% care votează doar „răul cel mai mic”.

Mobilizarea indecișilor: Segmentul Gen Z care spune că „votul nu contează”, reacționează mai bine la narațiuni despre impact personal decât la ideea abstractă de reformă.

Riscul polarizării post-electorale: Înfrângerea oricărui candidat va lăsa în urmă un nucleu dur de alegători convinși că „sistemul i-a trădat”. Gestionarea acestui capital de frustrare va fi primul test al mandatului 2025-2030.

Bătălia nu mai este doar despre cine are cele mai multe voturi, ci despre ce fel de mandat primește câștigătorul: unul de reconstrucție responsabilă sau unul de demolare a vechilor structuri. Următoarele zile vor arăta ce poveste prinde mai bine și câtă energie civică mai rămâne după 19 mai.

Două Românii electorale: Urban-educat-prosper vs. Rural-low-income

Când suprapui hărțile de vot peste hărțile de educație, venituri și reședință, vezi două țări care se uită la aceleași buletine de vot prin lentile complet diferite.

Cum arată, practic, cele două tabere

România care îl votează pe Nicușor Dan trăiește preponderent în orașe și a trecut prin facultate: patru din zece susținători au studii superioare, iar aproape trei sferturi locuiesc în mediul urban.

De cealaltă parte, electoratul George Simion se concentrează în mediul rural și în orașele mici: exact jumătate din votanții săi locuiesc la sat, iar 55% au studii generale. Segmentul dominant este format din persoane inactive (61%), atrași de discursul anti-sistem și de promisiunea unei schimbări rapide

România urbană, educată și cu poziții profesionale stabile mizează pe competență și reformă, în timp ce România rurală, vulnerabilă economic, caută o resetare radicală a status-quo-ului. Duminică, la urne, aceste două felii sociale își dispută nu doar o funcție, ci și direcția în care va merge țara pentru următorii minim cinci ani.

Preşedintele ideal: Cum arată – și cum NU ar trebui să arate

Privind selecțiile făcute de votanții fiecărui candidat, ies la suprafață două liste de priorități care abia dacă se intersectează.

În tabăra Nicuşor Dan, primele alegeri se concentrează pe educație, integritate și raționalitate. „Educat” este de departe trăsătura invocată cel mai des, urmată de „Integru” și „Rațional”. „Apropiat de oameni” apare, dar nu domină, iar „Patriot” rămâne abia pe locul cinci. Pentru acest electorat, competența intelectuală și etica personală sunt esențiale.

În tabăra George Simion, ierarhia se inversează: votanții pun pe primul loc „Apropiat de oameni” și „Patriot”, apoi „Hotărât”. „Educat” și „Integru” coboară la coada clasamentului, iar „Tradiționalist” intră ferm în top. Mesajul este limpede: segmentul rural și categoriile vulnerabile economic vor un lider familiar, dispus să acționeze rapid și fără nuanțe.

Trăsăturile respinse

Când trecem la „așa nu”, ambele grupuri scot în față eticheta „marionetă” – primul „red flag” pentru orice candidat. De aici încolo, însă, diferențele sunt ascuțite:

• Susținătorii Nicușor Dan penalizează cel mai mult lipsa de educație, urmată de aroganță și izolare internațională; resping ferm radicalismul
• Susținătorii George Simion sunt mai blânzi cu aceste defecte, dar reacționează imediat la un președinte perceput ca „moale” sau indecis

Arhetipul de lider: Reformator-tehnocrat vs. Vocea poporului

Când alegătorii au fost rugați să aleagă, din patru descrieri generice, tipul de președinte pe care l-ar prefera, opțiunile s-au aliniat aproape perfect cu liniile de front din campanie.

Susținătorii lui Nicușor Dan s-au grupat covârșitor în jurul profilului „Reformator, deschis spre Occident” (43%), secondat de „Tehnocratul educat, cu reputație internațională” (27%). Doar unul din zece ar alege un „lider naționalist” sau „vocea poporului”. Pentru acest electorat, legitimitatea vine din expertiză și din capacitatea de a ancora România într-un registru occidental.

Votanții lui George Simion se regăsesc masiv în imaginile „Vocea poporului, cu discurs simplu și direct” (38%) și „Lider naționalist, orientat spre protejarea identității românești” (39%). Profilurile tehnocrate câștigă doar sprijin marginal (4% fiecare). Alegătorii AUR validează clar un lider conectat emoțional la publicul larg și centrat pe suveranism.

Ce frământă familiile românilor în 2025: taxele și facturile cântăresc mai greu decât orice slogan

Ultimul val al sondajului arată clar: grija de zi cu zi apasă butonul de vot cel puțin la fel de tare ca ideologia. Când i-am rugat pe respondenți să aleagă primele trei îngrijorări pentru familia lor, topul s-a scris aproape singur:

• Impozite și taxe – 41,9 %
• Cheltuielile de bază – 41,3 %
• Nivelul salariilor – 35,8 %

Sănătatea (fizică 32,5%, costuri medicale 24,3%) și siguranța locului de muncă (29,5%) completează tabloul, dar economia rămâne „șeful de campanie” nevăzut al oricărui candidat.

Cine apasă pe ce buton

Electoratul George Simion (venituri mici, mediul rural) ridică semnalul de alarmă la taxe și salarii mai des decât media, în timp ce susținătorii Nicușor Dan (studii superioare, venituri mari) mută reflectorul pe calitatea educației și pe sănătatea mentală. Diferențele nu sunt doar statistice – dictează și limbajul ultimelor zile de campanie: promisiunea unei „relaxări fiscale” versus promisiunea „investiției în educație și performanță”.

De ce contează în ziua votului

Când „cine plătește rata și coșul zilnic” devine criteriul-cheie, orice mesaj politic se traduce rapid în bani în plus ori în minus la final de lună. Candidatul care reușește să lege credibil reforma de portofelul alegătorului, are un avantaj tăcut, dar decisiv. Într-o cursă cu echilibru fragil, economia nu votează, dar îi hotărăște pe cei care o fac.

Metodologie transparentă – pe scurt, dar cu toate cărțile pe masă

Studiul este cross-sectional în fiecare val, dar aplicăm aceleaşi cote şi ponderi, astfel încât agregarea finală să reflecte fidel populaţia cu drept de vot. Pentru asginarea indecişilor am folosit un model de regresie logistică cu variabile socio-demografice și comportament electoral.

Am beneficiat de expertiza profesorului Mircea Comșa, căruia îi mulțumim pentru sprijinul acordat în procesul de modelare și ponderare a datelor. Cu o experiență de peste 25 de ani în cercetarea socială și electorală, implicarea sa a fost esențială pentru ca rezultatele studiului să fie solide din punct de vedere metodologic și statistic.

Nicio parte a cercetării nu a fost finanţată sau influenţată de vreun actor politic. MKOR a suportat integral costurile, pentru a garanta independenţa rezultatelor şi libertatea de publicare integrală a datelor brute în raportul complet.

Viitorul se decide pe 18 mai – dar datele rămân, ca busolă, și după ziua votului

Într-o cursă în care 2–3 puncte procentuale pot schimba președintele, fiecare oră de mobilizare contează. Dincolo de miza electorală imediată, studiul Consumer Sentiment scoate la iveală trei mesaje-cheie de care niciun lider, partid sau business nu-și mai poate permite să facă abstracție:

• Criza de încredere e structurală. Partidele, Parlamentul și Guvernul își dispută ultimele locuri la capitolul credibilitate. Orice strategie publică viabilă trebuie să reconstruiască, nu doar să câștige.
• Clivajul socio-economic se adâncește. Urbanul educat și ruralul vulnerabil nu se mai întâlnesc decât la secția de vot. Fiecare politică publică și campanie de comunicare are nevoie de un mesaj dublu-circuit, adaptat ambelor Românii.
• Economia bate ideologia. Impozite, facturi, salarii – acestea sunt „campania permanentă” care va continua mult după numărarea buletinelor.

Dacă știi aceste coordonate, poți transforma emoția momentului în acțiune strategică pe termen lung.

Trăim vremuri în care deciziile bune se iau pe baza datelor. MKOR îți poate fi partener

La MKOR credem că fiecare strategie puternică începe cu un adevăr măsurat, nu cu o intuiție. De aceea investim constant în cercetare independentă, instrumente statistice robuste și echipe care transformă datele brute în insight-uri acționabile. Indiferent dacă:

• testezi un nou produs,
• sondezi pulsul electoratului,
• sau vrei să înțelegi ce-i motivează pe clienții tăi,

îți putem livra tabloul complet—rapid, transparent și fără partizanat.

Descoperă portofoliul nostru de Agile Research, studiile de segmentare de piață sau brand tracking și vezi cum datele potrivite pot muta acul growth-ului (sau al votului) în direcția dorită.

Întrebarea nu mai este dacă îți permiți un studiu, ci dacă îți permiți să mergi mai departe fără el.

Spune-ne ce obiectiv ai, iar noi desenăm cercetarea care să-l susțină — scrie-ne aici și te ajutăm.