Sondaj MKOR: 1 din 5 români nu știe cu cine votează în turul 1, iar 50% sunt indeciși în turul 2

România electorală, mai incertă ca oricând: indecizie și absenteism în creștere înainte de alegeri

Alegerile prezidențiale din 2025 intră în ultima linie dreaptă sub semnul incertitudinii și al fragmentării.

Comparativ cu cercetarea MKOR realizată la sfârșitul lunii martie, datele actualizate relevă o creștere îngrijorătoare a indeciziei în rândul electoratului, o scădere a intenției declarate de participare la vot și o volatilitate crescută a opțiunilor de vot în turul al doilea.

La doar câteva zile înainte de scrutin, 1 din 5 români declară că nu știe cu cine ar vota în primul tur, iar în scenariile simulate pentru turul 2, între 41% și 55% dintre respondenți nu exprimă o opțiune clară.

În paralel, participarea sigură la vot scade vizibil față de martie, în special în rândul susținătorilor lui George Simion și Crin Antonescu.

Într-un climat marcat de tensiune, neîncredere și lipsă de alternative convingătoare, MKOR a reluat studiul independent „Consumer Sentiment 2025” pentru a oferi o imagine fidelă, independentă și actualizată a realității electorale din România.

De ce am reluat studiul

La MKOR, credem că cercetarea nu trebuie să se oprească atunci când contextul se schimbă – ci dimpotrivă, trebuie accelerată.

Într-un moment electoral atât de volatil, am decis să reluăm studiul „Consumer Sentiment 2025” pentru a înțelege mai bine cum au evoluat opțiunile de vot, nivelul de mobilizare și riscurile legate de absenteism și indecizie.

Ne-am propus să oferim o imagine actualizată, independentă și comparativă a realității electorale, chiar înainte de alegerile prezidențiale din mai 2025.

Această cercetare a fost realizată 100% independent, exclusiv din inițiativa MKOR, fără finanțare sau influență din partea vreunui actor politic sau instituțional.

George Simion rămâne lider, dar crește incertitudinea

Top of mind-ul electoral — adică răspunsul spontan la întrebarea “Cu cine ai vota?” fără a oferi o listă de opțiuni — evidențiază o dinamică îngrijorătoare pentru toți candidații principali: o creștere accentuată a indeciziei și a absenței unui răspuns ferm.

Comparativ cu studiul realizat în martie:

• În martie, 45,3% dintre respondenți nu indicau niciun candidat sau refuzau să răspundă.
• În aprilie, procentul celor fără un răspuns a crescut la 50,9%, semn al unei degradări a mobilizării electorale și a creșterii confuziei în rândul electoratului.

Această evoluție sugerează că, deși liderii rămân relativ stabili în preferințele alegătorilor activi, majoritatea electoratului este mai nesigur decât era în martie și ar putea decide pe ultima sută de metri, sub impactul final al campaniilor sau contextului general.

Turul 1: Creșteri marginale și volatilitate ridicată

În intenția de vot pentru primul tur, datele colectate la final de aprilie arată câteva schimbări importante față de măsurătoarea realizată la sfârșitul lunii martie.

Tendințe cheie:

• George Simion își consolidează ușor poziția de lider, câștigând +1,9 puncte procentuale față de martie, ajungând la 33,1% dintre voturile valide.
• Crin Antonescu urcă de la 18,8% la 21%, și îl devansează pe Nicușor Dan, care pierde aproape 3,3 puncte procentuale și coboară la 19,4%.
• Victor Ponta continuă trendul descendent, pierzând 2,3 puncte procentuale față de martie, în timp ce Elena Lasconi înregistrează un avans modest, de +2 puncte procentuale.

Deși George Simion își păstrează un avantaj numeric în primul tur, creșterea ponderii alegătorilor indeciși și scăderea participării declarate atenuează semnificația acestor scoruri.

Rezultatul primului tur va depinde în mare măsură de mobilizarea electoratului în ultimele zile și de capacitatea candidaților de a-și reduce rata de abandon electoral.

Indecizie masivă în turul 2: peste 50% nu au o opțiune clară

Datele din aprilie confirmă ceea ce doar se intuia la final de martie: alegerile prezidențiale din 2025 vor fi marcate de o volatilitate uriașă și de un nivel record de incertitudine electorală.

Față de cercetarea anterioară, în studiul din aprilie am introdus explicit o nouă opțiune de răspuns: „Nu știu / Indecis”, care le-a permis respondenților să-și exprime mai clar lipsa unei alegeri ferme.

Impactul acestei opțiuni a fost imediat: fragmentarea votului s-a accentuat masiv, dezvăluind un adevăr îngrijorător despre starea electoratului românesc.

Ce s-a schimbat față de martie:

• În toate scenariile de tur 2 testate, ponderile alegătorilor care nu exprimă o opțiune clară au crescut cu 7-10 puncte procentuale.
• Niciun candidat nu mai depășește pragul de 35% din intențiile de vot exprimate ferm, ceea ce înseamnă că victoria în turul 2 va depinde mai mult ca niciodată de mobilizarea pe ultima sută de metri.
• Indecizia a explodat în special în duelurile fără George Simion (Dan vs. Antonescu sau Dan vs. Ponta), unde peste jumătate dintre alegători refuză să opteze pentru unul dintre candidați.

Un adevăr sumbru: Introducerea opțiunii „Nu știu / Indecis” a dezvăluit că o mare parte din electorat nu doar că nu a ales încă un candidat, dar nici nu se simte reprezentată de opțiunile existente.

Această masă critică de alegători indeciși sau nemobilizați poate decide rezultatul final, dar poate amplifica și contestarea legitimității alegerilor.

Participarea la vot: entuziasm în scădere, riscuri în creștere

Dacă în martie părea că mobilizarea la vot va fi un factor de stabilitate în alegerile prezidențiale din 2025, datele din aprilie schimbă semnificativ această perspectivă.

Intenția declarată de participare scade în rândul tuturor candidaților principali, ceea ce crește semnificativ riscul ca rezultatul final să fie distorsionat de absenteism sau de un vot de protest exprimat prin voturi albe și nule.

Evoluția intenției de vot:

• George Simion înregistrează cea mai mare scădere a determinării de a merge la vot (-11 puncte procentuale).
• Nicușor Dan rămâne cu cel mai stabil electorat (scădere minoră, doar -2pp).
• Crin Antonescu și Elena Lasconi pierd și ei din entuziasmul electoratului lor.
• Victor Ponta este singurul candidat major care își crește ușor mobilizarea (posibil efect al unei campanii de recuperare în ultimele săptămâni).

Scăderea participării sigure, coroborată cu creșterea indeciziei și a opțiunilor de vot nul/alb, sugerează un risc major ca alegerile să fie decise de un electorat restrâns.

Într-un asemenea context, diferențele mici între candidați devin irelevante fără o capacitate reală de mobilizare a propriilor alegători în ziua votului.

România electorală în 2025: două lumi tot mai îndepărtate

Studiul MKOR confirmă o fractură socio-demografică adâncită între susținătorii principalilor candidați, față de cercetarea anterioară. România electorală este mai polarizată decât acum o lună, pe toate dimensiunile relevante: venituri, educație, reședință urban/rural și statut profesional.

George Simion: sprijin consolidat în România rurală, vulnerabilă economic

• 63% dintre alegătorii săi provin din mediul rural (în creștere de la 58% în martie).
• 51% au venituri mici (ușoară creștere față de 50%).
• 59% au studii generale.
• 44% sunt persoane inactive profesional.

Motivația dominantă rămâne dorința de schimbare și anti-sistem (33%), semn că Simion capitalizează nemulțumirea socio-economică.

Nicușor Dan: stabil pe electoratul urban și educat

• 72% dintre susținători locuiesc în mediul urban (constant față de martie).
• 46% au venituri medii și 35% venituri mari (o ușoară creștere a ponderii veniturilor mari).
• 43% dintre votanți au studii superioare.
• Este preferat în special de angajați (43%) și manageri (13%).

Motivațiile principale sunt personalitatea și integritatea (49%) – în ușoară creștere față de martie, ceea ce arată că mesajul său continuă să rezoneze în segmentul urban și educat.

Crin Antonescu: echilibru socio-demografic, dar fără entuziasm puternic

• Sprijin urban 61% → 59% în aprilie.
• Venituri medii predominante, dar ușoară scădere la votanți cu studii superioare.
• Crește procentul alegătorilor care îl susțin din „inertie politică” sau lipsă de alternative, reflectat și în creșterea categoriei „Indecis / Nu știu” ca motiv invocat.

Victor Ponta: bazin tradițional, dar cu pierderi de dinamism

• Se menține preponderent urban (67%), dar cu o scădere ușoară a ponderii în rândul votanților cu venituri mari.
• Principalul său atu rămâne experiența politică (45% invocă acest motiv, în creștere față de martie).

Două Românii electorale, tot mai separate:

• Urban vs. Rural: susținătorii candidaților sunt separați clar pe axa mediului de rezidență.
• Educație: studiile superioare definesc în mare parte electoratul Nicușor Dan, în timp ce studiile generale domină electoratul Simion.
• Venituri: veniturile mici rămân terenul favorabil pentru candidații anti-sistem, în timp ce veniturile medii și mari migrează spre candidații tradiționali sau independenți reformatori.

Această polarizare structurală va influența nu doar turul 1, ci și mobilizarea în turul 2, unde profilele socio-demografice divergente vor juca un rol crucial în decizia finală.

Concluzii și insight-uri cheie

La câteva zile de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, România se confruntă cu un peisaj electoral mai tensionat și mai fragmentat decât la final de martie. Dacă studiul anterior MKOR arăta deja o polarizare evidentă, datele din aprilie confirmă că ruptura socială și incertitudinea electorală s-au adâncit.

George Simion își menține prima poziție în intenția de vot pentru turul 1 și câștigă ușor în scor, însă nu reușește să reducă indecizia masivă a electoratului. În același timp, Crin Antonescu și Nicușor Dan rămân principalii săi adversari, într-o competiție extrem de volatilă, unde fiecare procent câștigat sau pierdut poate reconfigura total clasamentul final.

Cea mai importantă schimbare față de martie este explozia indeciziei. Adăugarea opțiunii explicite „Nu știu / Indecis” în simulările de tur 2 a scos la suprafață o realitate alarmantă:

• aproape jumătate dintre alegători ezită, refuză să aleagă sau își anulează votul.

Participarea declarată este în scădere, iar absenteismul și votul alb devin factori cu o greutate imensă în ecuația finală.

În plus, profilurile socio-demografice ale susținătorilor sunt tot mai clar delimitate. România electorală nu este doar divizată politic, ci și social: rural versus urban, venituri mici versus venituri medii și mari, educație generală versus studii superioare. Alegerile nu vor măsura doar preferințele politice, ci și adâncimea acestei fracturi socio-economice.

În acest context, rezultatul final al alegerilor din 2025 va depinde mai puțin de retorica de campanie și mai mult de capacitatea fiecărui candidat de a mobiliza un electorat ezitant, fragmentat și greu de convins. Turul 2 se anunță a fi o cursă la limită, unde fiecare vot câștigat sau pierdut poate înclina balanța decisiv.

Indiferent de rezultatul de duminică, un lucru este clar: România intră într-o nouă etapă politică, una în care fragmentarea socială, polarizarea valorică și criza încrederii în sistem vor continua să modeleze agenda publică mult timp după încheierea alegerilor.

Cum am realizat cercetarea

Pentru această cercetare, ne-am asigurat că datele colectate reflectă cât mai fidel realitatea socială și electorală din România iar datele au fost ponderate pentru a aproxima cât mai bine caracteristicile votanților și rezultatele de la turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024.

Am beneficiat de expertiza profesorului Mircea Comșa, căruia îi mulțumim pentru sprijinul acordat în procesul de ponderare și validare a datelor.

Cu o experiență de peste 25 de ani în cercetarea socială și electorală, implicarea sa a fost esențială pentru ca rezultatele studiului să fie solide din punct de vedere metodologic și statistic.

• Mărimea eșantionului: 1750
• Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după structura de rezidență, gen, vârstă, nivel de educație și comportamentul electoral din turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024
• Target: populația generală a României cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani
• Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI)
• Instrument: chestionar
• Abordare: online, prin Panelul MKOR
• Perioadă: 24-27 aprilie 2025

Cine suntem noi

La MKOR, considerăm că democrația trebuie să se bazeze pe date clare și transparente. Ne ghidăm după puterea datelor obiective și a insight-urilor validate statistic, mai ales atunci când vorbim despre comportamente sociale și decizii electorale. Misiunea noastră este să furnizăm o înțelegere clară și obiectivă a fenomenelor sociale și economice, astfel încât să poți lua decizii fundamentate și informate.

Studiul despre intenția de vot pentru alegerile prezidențiale din 2025 face parte din cercetarea noastră independentă, realizată fără niciun fel de influență politică sau partizanat. Scopul nostru este să contribuim la o mai bună înțelegere a realității socio-politice din România, fără a filtra informațiile prin lentilele media sau electorale.

Dacă vrei să înțelegi mai bine publicul, piața sau contextul social în care activezi, îți putem crea un studiu personalizat. Serviciul nostru Agile Research îți oferă insight-uri relevante într-un timp scurt și cu un buget optimizat.

Cu Agile Research, poți adresa întrebări esențiale unui eșantion reprezentativ la nivel național și să primești răspunsuri concrete rapid. Fie că ai nevoie de date despre comportamentul consumatorilor, opinia publică sau intențiile de vot, îți punem la dispoziție instrumentele necesare pentru a lua decizii strategice.

Pentru mai multe detalii, te invităm să ne contactezi sau să afli mai multe despre research-ul agil pe site-ul nostru.