Studiu MKOR: Europa versus Izolaționism în România. Cum pierd teren valorile democratice în fața discursului extremist

68% dintre români sunt pesimiști cu privire la viitorul țării

România traversează una dintre cele mai complicate perioade din punct de vedere politic și social.

Pesimismul crește, discursurile izolaționiste câștigă teren, iar încrederea în valorile democratice scade, arată cel mai recent studiu realizat de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR.

Cercetarea a fost derulată între 4 și 7 decembrie 2024, pe un eșantion de 1100 de persoane, și oferă o imagine clară a polarizării și incertitudinilor ce domină peisajul românesc.

Problemele prioritare pentru români: Corupția și frica de război

1. Corupția rămâne principala îngrijorare pentru 60% dintre respondenți, devansând inflația și taxele.
2. Teama de război a crescut cu 10% față de începutul anului, ajungând la 29%, alimentată de retorica naționalistă a unor candidați politici.
3. Doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă pesimismul economic.

Într-un context politic și social marcat de instabilitate, corupția și frica de război se conturează drept principalele preocupări pentru români, conform studiului MKOR.

Aceste probleme domină agenda publică, reflectând atât neîncrederea generalizată în instituții, cât și anxietățile legate de securitatea națională și economică.

Corupția: Principalul obstacol în progresul țării

Cu 60% dintre respondenți indicând corupția drept problema principală a României, aceasta devansează inflația și taxele, care erau priorități majore în anii anteriori. Percepția că sistemul este viciat și că resursele publice sunt gestionate ineficient continuă să erodeze încrederea cetățenilor în guvern și alte instituții esențiale, precum justiția sau administrația publică.

Această preocupare este strâns legată de lipsa unor progrese vizibile în combaterea corupției la nivel sistemic. Campaniile anti-corupție percepute ca fiind formale și cazurile mediatizate fără consecințe reale amplifică sentimentul de neputință al cetățenilor. În absența unor măsuri concrete, corupția devine nu doar o problemă practică, ci și un simbol al disfuncționalității statului.

Frica de război: Un sentiment în creștere

Un alt aspect alarmant este creșterea îngrijorării legate de posibilitatea unui război, de la 19% la începutul anului 2024 la 29% în decembrie. Retorica naționalistă și discursurile extremiste, tot mai frecvente în spațiul public, contribuie la amplificarea acestui sentiment. Factorii geopolitici, cum ar fi tensiunile regionale și războiul din Ucraina, sporesc incertitudinea și îngrijorarea cu privire la stabilitatea în regiune.

Acest fenomen este mai accentuat în rândul categoriilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse sau cele din zonele rurale, care percep un risc mai mare asupra securității lor economice și fizice. Totodată, lipsa de încredere în capacitatea statului de a gestiona astfel de situații de criză adaugă la anxietatea generală.

Relația între corupție și frica de război

Există o interdependență între aceste două probleme. Corupția sistemică alimentează o percepție negativă asupra capacității instituțiilor de a proteja cetățenii, în timp ce frica de război intensifică sentimentul de nesiguranță și neîncrederea în stat. Acest cerc vicios are un impact profund asupra coeziunii sociale și determină o parte semnificativă a populației să caute soluții radicale sau să sprijine candidați cu discursuri extremiste.

Ce spun datele despre priorități și soluții?

Deși preocupările economice, precum inflația și taxele, rămân relevante, ele sunt percepute tot mai mult ca parte a „normalului cotidian”. În schimb, corupția și frica de război sunt văzute ca amenințări existențiale, care necesită soluții urgente și sistemice. Pentru a aborda aceste probleme, este necesar ca autoritățile să implementeze măsuri transparente și eficiente, să comunice progresul realizat și să restabilească încrederea în instituțiile publice.

Pe termen lung, combaterea corupției și consolidarea securității naționale trebuie să devină priorități strategice, nu doar teme de campanie electorală. Numai astfel România poate depăși pesimismul generalizat și polarizarea socială, recâștigând încrederea cetățenilor în valorile democratice și în viitorul său european.

Călin Georgescu vs. Elena Lasconi: Profilurile votanților

Studiul evidențiază diferențe semnificative între alegătorii celor doi candidați prezidențiali.

Votanții lui Călin Georgescu:

• Segment vulnerabil: Persoane cu studii medii sau elementare, venituri mici, sub 3000 RON, provenind din regiuni mai sărace (Sud, Sud-Est, Nord-Est).
• Inactivitate economică: Pensionari, șomeri sau asistați social, cu lipsă de oportunități și încredere minimă în instituții.
• Încredere în Biserică: Singura instituție percepută ca fiind de încredere, datorită valorilor tradiționale pe care le promovează.

Votanții Elenei Lasconi:

• Orientare europeană: Alegători educați, cu venituri mai mari, din mediul urban.
• Deschidere democratică: Sprijină transparența, competența și valorile europene, opunându-se discursului extremist.

Votanții lui Călin Georgescu: Profil și motivații

Rezultatele studiului oferă o perspectivă clară asupra principalelor motivații ale votanților lui Călin Georgescu, evidențiind o orientare specifică spre valori conservatoare și aspirații pentru o schimbare profundă a sistemului politic.

Schimbare și resetare a sistemului politic

Cea mai frecventă motivație pentru alegerea lui Georgescu este dorința de schimbare și resetare a sistemului politic, menționată de 77% dintre votanții săi. Această tendință reflectă frustrarea profundă a electoratului față de clasa politică actuală și așteptările pentru o reformă radicală.

Alegătorii lui Georgescu percep candidatul ca fiind o persoană care nu face parte din sistem, fiind capabil să rupă legăturile cu partidele tradiționale și să aducă o direcție nouă în politica națională.

Patriotism și suveranitate

82% dintre susținătorii lui Georgescu menționează patriotismul, suveranitatea și independența națională ca factori decisivi în alegerea lor.

Aceasta subliniază atracția votanților față de discursurile care promovează izolaționismul și protejarea valorilor naționale în fața influențelor externe, un mesaj bine corelat cu percepția că România ar trebui să își revină din punct de vedere economic și social pe cont propriu.

Independență față de partidele tradiționale

Pentru un segment de 84% dintre alegătorii săi, independența față de partidele tradiționale este un motiv semnificativ pentru sprijinirea lui Georgescu.

Acesta este perceput ca fiind un candidat care poate contracara polarizarea politică și corupția, oferind o alternativă aparent neafiliată și curată.

Experiență și credibilitate

51% dintre susținători consideră experiența și competența lui Georgescu drept argumente puternice în favoarea sa.

Acest segment percepe candidatul ca fiind un lider capabil să ofere soluții și să restabilească ordinea în societate.

Votanții Elenei Lasconi: Deschiderea democratică și valorile europene

Pe de altă parte, alegătorii Elenei Lasconi se concentrează pe sprijinirea unui set complet diferit de valori, fiind ghidați de o orientare pro-democratică, transparență și stabilitate.

Orientare pro-europeană și democratică

O motivație exclusivă pentru votanții Elenei Lasconi este orientarea pro-europeană și democratică, menționată de 100% dintre aceștia.

Alegătorii săi susțin valorile europene, transparența și statul de drept, respingând discursurile naționaliste și suveraniste.

Această atitudine este specifică unui electorat educat, urban și orientat spre integrarea României în structurile occidentale.

Stabilitate și siguranță

90% dintre votanți văd în Elena Lasconi o soluție pentru a asigura stabilitate și siguranță, valori esențiale pentru un electorat care preferă politici predictibile și competente.

Mesajul său centrat pe coerență și profesionalism atrage în special segmentele socio-economice superioare.

Vot împotriva contracandidatului

Un procent semnificativ de 89% dintre votanți indică faptul că au ales-o pe Lasconi pentru a se opune contracandidatului, percepând-o drept „răul cel mai mic”.

Aceasta subliniază polarizarea profundă a electoratului și importanța opoziției față de mesajele izolaționiste.

Egalitate și reprezentare

Pentru un segment restrâns, dar semnificativ, alegerea unei femei președinte reprezintă un argument puternic.

100% dintre cei care au menționat egalitatea și reprezentarea ca motivație pentru vot sunt susținători ai Elenei Lasconi, indicând o preferință clară pentru diversitate și incluziune în politică.

Compararea motivațiilor: Două tabere, două viziuni

Cele două categorii de votanți reflectă o fractură ideologică profundă în societatea românească:

• Călin Georgescu atrage un electorat vulnerabil, orientat spre valori tradiționale, care caută o schimbare radicală și respinge influențele externe.
• Elena Lasconi, în schimb, reprezintă un electorat progresist, educat, orientat spre democrație și cooperare europeană, care respinge extremismul.

Aceste diferențe subliniază polarizarea crescândă a României și necesitatea unor politici incluzive care să reconstruiască încrederea între segmentele sociale.

Pesimismul și neîncrederea în instituții

• 68% dintre români sunt pesimiști, cu o creștere de 10% față de mijlocul anului 2024.
• Nivel scăzut de încredere în Parlament, Guvern și partide politice, deși Parlamentul înregistrează o creștere ușoară față de anul trecut.
• Retorica izolaționistă și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale amplifică tensiunile și diviziunile sociale.

Pesimismul în rândul românilor continuă să crească, atingând un nivel alarmant de 68% la finalul anului 2024.

Această creștere cu 10% față de mijlocul anului reflectă incertitudinea economică, instabilitatea politică și lipsa de soluții credibile oferite de liderii politici.

Contextul tumultuos al anulării primului tur al alegerilor prezidențiale și retorica izolaționistă din discursurile publice au contribuit la amplificarea neîncrederii în sistemul politic și în instituțiile care îl reprezintă.

Instituții politice la cote minime de încredere

Românii manifestă un nivel scăzut de încredere în instituțiile fundamentale ale statului, inclusiv în Parlament, Guvern și partidele politice.

Deși Parlamentul înregistrează o ușoară creștere a credibilității comparativ cu anul trecut, această îmbunătățire este insuficientă pentru a recupera deficitul de încredere acumulat.

Guvernul și partidele politice, în schimb, rămân în continuare la cote minime de credibilitate, fiind percepute ca ineficiente, corupte și deconectate de la nevoile cetățenilor.

Diviziuni sociale amplificate de retorica izolaționistă

Într-un context electoral marcat de tensiuni și evenimente fără precedent, precum anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, diviziunile sociale au fost exacerbate de discursuri izolaționiste și suveraniste.

Mesajele politice care promovează idei de izolare față de Uniunea Europeană și de redefinire a identității naționale au polarizat electoratul, creând o ruptură între susținătorii unor viziuni progresiste și cei care adoptă o perspectivă tradiționalistă și conservatoare.

Această retorică nu doar că subminează încrederea în instituțiile democratice, dar alimentează și un climat de neîncredere generalizată în orice formă de autoritate, fie ea politică, juridică sau administrativă.

Impactul anulării alegerilor și percepția publică

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a fost un eveniment fără precedent care a avut un impact profund asupra încrederii publicului.

Mulți români percep această decizie ca fiind o manifestare a instabilității politice și a lipsei de respect față de valorile democratice. În acest context, partidele politice și liderii lor sunt percepuți ca fiind incapabili să gestioneze criza, ceea ce amplifică sentimentul de nesiguranță și pesimism în rândul populației.

Consecințe pe termen lung

Această neîncredere în instituții și reticența față de clasa politică au implicații semnificative pe termen lung. Dacă nu sunt adresate prin politici publice coerente și prin reconstrucția legăturii între cetățeni și instituții, aceste tendințe riscă să submineze și mai mult stabilitatea democratică a țării.

În plus, polarizarea socială și tensiunile interne ar putea face ca România să devină mai vulnerabilă la influențe externe și mai puțin capabilă să-și îndeplinească obiectivele economice și sociale.

Rezolvarea acestor probleme necesită măsuri urgente, incluzând reforme instituționale, promovarea transparenței și o comunicare mai eficientă cu cetățenii.

Numai prin recâștigarea încrederii publicului și reafirmarea valorilor democratice, România poate depăși acest moment critic.

Izolaționismul în creștere și deriva economică

1. Lipsa informării: Doar 20% dintre români sunt conștienți de beneficiile economice aduse de aderarea la UE, printre care:
   • Creșterea salariului mediu la 1050 EUR, comparabil cu Ungaria și Grecia.
   • Accesarea a peste 40 miliarde EUR în fonduri europene pentru infrastructură și educație.
   • Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflaţia, reflectând o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai.
2. Normalizarea problemelor economice: Deși inflația și taxele sunt încă o problemă, acestea încep să fie percepute ca parte din „normalitatea” cotidiană.

Studiul MKOR relevă o tendință alarmantă: izolaționismul, cunoscut și sub denumirea de suveranism, câștigă tot mai mult teren în România, alimentat de instabilitatea politică, pesimismul generalizat și discursurile populiste.

Acest fenomen este dublat de o derivă economică, în care percepția publicului despre stagnare și sărăcie erodează sprijinul pentru valorile democratice și europene.

Suveranismul și respingerea valorilor europene

Creșterea izolaționismului este reflectată în retorica unor candidați politici și în polarizarea alegătorilor.

Susținătorii discursurilor extremiste percep Uniunea Europeană și relațiile internaționale drept piedici în calea suveranității naționale, considerând că România ar trebui să prioritizeze soluții „autonome” la problemele sale.

Această orientare vine pe fondul scăderii nivelului de cunoaștere cu privire la beneficiile integrării europene.

Doar 1 din 5 români știe că România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

În rândul votanților celor mai vulnerabili, lipsa informațiilor despre progresele economice reduce deschiderea către valorile democratice și europene.

Deriva economică și impactul asupra societății

Din punct de vedere economic, doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă un pesimism constant.

Deși inflația este percepută mai puțin alarmantă decât în anii precedenți, mulți români continuă să se confrunte cu dificultăți financiare majore:

• Lipsa economiilor: Majoritatea românilor încă își pot acoperi doar cheltuielile de bază, iar economisirea rămâne un lux pentru o parte semnificativă a populației.
• Polarizarea economică: În timp ce segmentele urbane și cu venituri mai ridicate încep să resimtă beneficii economice marginale, românii din mediul rural și din regiunile mai sărace se confruntă cu stagnare economică sau chiar regres.
• Percepția taxelor și impozitelor: Deși percepția despre fiscalitate este mai puțin alarmistă, multe familii consideră că povara economică generală rămâne ridicată.

Acest context economic contribuie la consolidarea discursurilor izolaționiste, care promit „recâștigarea controlului” asupra resurselor naționale și o reducere a dependenței de influențele externe.

Totuși, aceste promisiuni riscă să submineze progresul economic realizat în ultimele două decenii.

Cum alimentează deriva economică suveranismul?

Lipsa de perspective economice tangibile îi determină pe mulți români să caute soluții rapide și radicale, uneori prin sprijinirea candidaților cu discursuri izolaționiste.

Discursurile populiste, care critică parteneriatele internaționale și pun sub semnul întrebării apartenența României la structuri precum Uniunea Europeană, sunt atractive pentru segmentele cele mai afectate de dificultăți financiare.

Studiul MKOR arată că aceste segmente vulnerabile sunt predominant formate din persoane cu studii medii sau elementare, venituri mici și locuitori ai regiunilor mai sărace, care resimt în mod acut lipsa oportunităților economice.

De asemenea, retorica anti-europeană este adesea amplificată de lipsa încrederii în guvern și instituțiile democratice, percepute ca fiind corupte și ineficiente.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenţia asupra riscurilor

Efectele pe termen lung ale izolaționismului și derivei economice

Dacă această tendință continuă, România riscă să se confrunte cu o scădere a sprijinului public pentru valorile democratice și o slăbire a poziției sale în cadrul Uniunii Europene. Pe termen lung, acest lucru ar putea duce la:

• Reducerea accesului la fonduri europene necesare pentru infrastructură, educație și sănătate.
• Îndepărtarea investitorilor străini, care contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică.

Slăbirea coeziunii sociale, pe măsură ce polarizarea între susținătorii valorilor democratice și cei ai discursurilor izolaționiste crește.

Soluții pentru contracararea izolaționismului și a derivei economice

Pentru a combate aceste fenomene, este crucial ca autoritățile, societatea civilă și mediul de afaceri să ia măsuri coordonate:

1. Creșterea nivelului de informare publică: Comunicarea clară și accesibilă despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană poate contrabalansa narativele izolaționiste.
2. Combaterea inegalităților economice: Investiții în regiunile mai sărace și sprijinirea antreprenoriatului local pot reduce polarizarea economică.
3. Recâștigarea încrederii în instituții: Transparența, combaterea corupției și implementarea unor reforme eficiente sunt esențiale pentru restabilirea încrederii publice.

România se află într-un punct de inflexiune în care viitorul său economic și democratic depind de capacitatea de a naviga aceste provocări și de a promova o viziune de dezvoltare incluzivă și deschisă.

Metodologie avansată de colectare și analiză a datelor

Datele prezentate în acest studiu au fost extrase dintr-o întrebare deschisă, formulată strategic pentru a capta esența opiniilor respondenților cu privire la motivațiile care le influențează opțiunile de vot.

Prin utilizarea capabilităților de research agil și integrarea tehnologiilor de inteligență artificială dezvoltate de MKOR, am reușit să colectăm și să procesăm rapid răspunsuri calitative complexe.

Acestea au fost transformate în insight-uri cuantificabile, ușor de interpretat și aplicat în strategii decizionale.

Cum funcționează tehnologia MKOR

MKOR utilizează o metodologie avansată bazată pe algoritmi de procesare a limbajului natural (NLP) și tehnici de machine learning, care aduc un plus de profunzime în analiza răspunsurilor deschise. Această abordare inovatoare a permis echipei noastre:

• Să descopere tipare esențiale în răspunsurile respondenților, cum ar fi aspirația pentru transparență, susținerea stabilității sau dorința de resetare a sistemului politic.
• Să clasifice cu precizie și rapiditate motivațiile declarate, oferind o segmentare clară a votanților în funcție de valorile și prioritățile lor.
• Să creeze vizualizări relevante, care pun în lumină diferențele majore dintre votanții candidaților și evidențiază dimensiunile cheie ale alegerilor.

Astfel, această combinație de tehnologie și expertiză umană nu doar că accelerează procesul de analiză, ci oferă și o imagine clară asupra unor fenomene complexe, cum ar fi polarizarea socială sau percepțiile divergente asupra valorilor democratice.

Avantajele research-ului agil și bazat pe AI

Această tehnologie performantă ne-a permis să extragem rezultate relevante într-un timp foarte scurt, păstrând în același timp un standard ridicat de precizie și reprezentativitate.

Procesul nostru de research agil este optimizat pentru a captura nuanțele subtile ale percepțiilor publicului, un aspect esențial pentru interpretarea tendințelor sociale și politice.

De asemenea, utilizarea inteligenței artificiale a redus riscurile asociate erorilor umane și a crescut consistența analizei.

Valoarea adăugată a insight-urilor MKOR

Transformarea răspunsurilor deschise în informații acționabile reprezintă un avantaj crucial oferit de metodologia noastră. Insight-urile generate nu doar că facilitează înțelegerea motivațiilor din spatele deciziilor alegătorilor, dar oferă și o bază solidă pentru formularea unor strategii de comunicare mai eficiente. Aceste informații ajută la:

• Decodarea dinamicii electorale, prin identificarea diferențelor între segmentele de votanți.
• Adaptarea mesajelor politice, astfel încât acestea să fie mai bine aliniate cu nevoile și valorile fiecărei categorii.
• Luarea unor decizii strategice informate, bazate pe o cunoaștere profundă a motivațiilor publicului.

Tehnologia și metodologia MKOR nu doar că oferă o imagine clară asupra contextului actual, dar deschid și noi oportunități pentru optimizarea dialogului cu diversele segmente sociale. Într-o perioadă de volatilitate, aceste instrumente sunt esențiale pentru a înțelege realitățile complexe și a crea soluții adaptate.

Metodologia studiului

• Perioada: 4-7 decembrie 2024
• Eșantion: 1100 de respondenți, reprezentativ la nivel național (marjă de eroare ±3%, nivel de încredere 95%)
• Metoda de colectare: CAWI, folosind Panelul MKOR

Cine suntem noi 

MKOR este o agenție de cercetare independentă, inovatoare și agilă. Credem cu tărie că informațiile colectate direct din piață despre consumatori și percepția lor asupra brandului oferă o imagine mai clară asupra potențialului, dar și a provocărilor companiei în care lucrezi. Agilitatea și empatia în business sunt superputerile noastre.

Împreună putem realiza propriul tău studiu în funcție de nevoile specifice ale companiei tale. Cel mai recent serviciu dezvoltat de noi special pentru companiile care vor date din piață într-o săptămână și cu un buget foarte accesibil este Agile Research.

Acesta este un serviciu de cercetare flexibilă și rapidă, care îi permite companiei tale să obțină insight-uri valoroase despre consumatori într-un timp scurt și cu costuri reduse.

Prin intermediul serviciului Agile Research poți adresa 5-7 întrebări ca să obții date precise de la un eșantion reprezentativ la nivel național. Aceste date te vor ajuta să iei decizii informate și să dezvolți strategii de business eficiente.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre cum te poate ajuta Agile Research, îți recomandăm să citești și articolul Cum să-ți crești vânzările de Black Friday (sau orice altă campanie) cu Agile Research.