Studiu MKOR: Dincolo de bugetul de 450 RON, adevărata teamă a părinților este bullying-ul

Back to School 2025: Când teama de bullying depășește grija bugetului de 450 RON

Înainte de grija caietelor sau a uniformei, o altă preocupare domină agenda părinților din România: bullying-ul, menționat de aproape 4 din 10 respondenți ca fiind principalul factor de stres la început de an școlar.

Acest semnal de alarmă arată că presiunea revenirii la școală depășește sfera financiară. Desigur, bugetele rămân o provocare, în special în contextul instabil al fiscalității recente. Studiul nostru relevă o cheltuială medie de 450 de lei per copil, dar în spatele cifrelor se ascund tensiuni, decizii strategice și îngrijorări profunde legate de întregul sistem educațional.

Pentru a înțelege în profunzime aceste dinamici, de la coșul de cumpărături și până la anxietățile non-financiare, MKOR a realizat un studiu pe un eșantion reprezentativ de 500 de părinți cu copii de vârstă școlară.

Scopul studiului „Back to School 2025” este o radiografie completă a comportamentelor și atitudinilor în contextul reîntoarcerii la școală a copiilor în această toamnă: ce cumpără părinții, cât cheltuiesc, de unde se informează și, mai ales, ce îi îngrijorează cu adevărat.

Coșul de cumpărături: Îmbrăcămintea și rechizitele, esențiale pentru 8 din 10 părinți

La o primă vedere, coșul de cumpărături pentru începutul de an școlar pare predictibil, dominat de două categorii esențiale.

Studiul MKOR confirmă că 83% dintre părinți cumpără îmbrăcăminte și încălțăminte, iar un procent identic, 83%, achiziționează rechizite și produse de papetărie. Acestea rămân pilonii oricărei liste de cumpărături.

Totuși, analiza detaliată a bugetelor alocate relevă o imagine mai complexă. În timp ce pentru rechizite părinții alocă, în medie, 300 RON, bugetul pentru îmbrăcăminte și încălțăminte urcă la 570 RON, fiind cea mai consistentă cheltuială din coșul de bază.

Dinamica se schimbă însă radical atunci când pe listă apar produsele de tehnologie.

Deși doar 13% dintre părinți le achiziționează, bugetul mediu pentru produse IT (laptop, tabletă, telefon) ajunge la 1.140 RON, o investiție semnificativă care redefinește complet costurile de început de an școlar, în special pentru părinții de liceeni, unde 1 din 5 face o astfel de achiziție.

Bugetul de 450 RON: O medie care ascunde o prăpastie între școala publică și cea privată

Bugetul mediu de 450 RON per copil acoperă doar o parte a realității financiare. Adevăratele costuri pentru începutul de an școlar sunt dictate de statutul socio-economic al familiei, care creează diferențe izbitoare.

Cel mai puternic factor de diferențiere este tipul de învățământ. Părinții care au optat pentru sistemul privat alocă un buget mediu de 660 RON, cu peste 50% mai mult decât cei cu copii în sistemul public (430 RON). Această discrepanță subliniază existența unei piețe premium, unde investiția în educație se reflectă direct și în cheltuielile conexe.

Vârsta copilului este un alt motor de creștere a costurilor. Pe măsură ce copiii avansează în ciclul educațional, nevoile devin mai complexe și mai scumpe:

• Bugetul pentru îmbrăcăminte crește cu 36%, de la 470 RON la grădiniță, la 640 RON la liceu.
• Cheltuielile pentru produse IT explodează, crescând cu 48% între ciclul primar (850 RON) și liceu (1.260 RON).

Nu în ultimul rând, studiul relevă și disparități regionale marcante. Părinții din regiunile Sud-Vest și Vest (Macroregiunea 4) alocă un buget mediu de 590 RON, cu 78% mai mare decât cel din regiunea Sud (Macroregiunea 3), unde media este de doar 330 RON. Aceste date demonstrează că realitatea economică locală influențează direct nivelul cheltuielilor pentru educație.

Părintele modern, un strateg al cumpărăturilor: Caută online, validează în mall, cumpără din hypermarket

Lupta dintre retailul tradițional și cel digital este tranșată de părinți printr-o abordare pragmatică: folosesc ce este mai bun din ambele lumi. Deși comoditatea online-ului câștigă teren, experiența din magazinul fizic rămâne esențială pentru majoritatea deciziilor de cumpărare.

Studiul nostru arată o piață împărțită în trei:

• 51% dintre părinți preferă exclusiv magazinele fizice, bazându-se pe interacțiunea directă cu produsul.
• 41% adoptă o abordare hibridă (omnichannel), combinând vizitele în magazin cu research-ul și achizițiile online.
• O nișă de 9% se bazează exclusiv pe magazinele online, prioritizând eficiența și rapiditatea.

Când vine vorba de cumpărăturile tradiționale, hypermarketul câștigă (69%), fiind destinația principală pentru majoritatea părinților, urmat de magazinele specializate din mall (45%).

În mediul digital, peisajul este controlat de jucători locali. Marketplace-urile din România sunt destinația preferată pentru 62% dintre cumpărătorii online, în timp ce magazinele online specializate (pe nișe precum fashion sau papetărie) atrag 45% dintre aceștia.

Dincolo de cifrele generale, datele scot la iveală comportamente disticte de cumpărare în funcție de mediul de achiziție:

• Statutul socio-economic dictează canalul: Părinții cu studii superioare (45% hibrid) și venituri mari (48% hibrid) adoptă mai ales modelului omnichannel. În schimb, părinții cu studii generale (74%) și venituri mici (62%) rămân puternic ancorați în comerțul fizic.
• Cumpărătorul hibrid este cel mai exigent: Acest segment este cel mai mare consumator de oferte din mall-uri (56%) și arată o atracție deosebită pentru retaileri, sugerând că experiența din magazin este un factor-cheie chiar și pentru cei mai digitalizați consumatori.
• Bucureștiul dă trendul: Capitala se distinge printr-o adopție masivă a modelului hibrid (52%), consolidând rolul de trendsetter în comportamentul de consum urban.

Decizia la raft: Războiul tăcut dintre portofelul părintelui și dorința copilului

Procesul de decizie din spatele cumpărăturilor pentru școală este o negociere complexă între rațional și emoțional. Părintele jonglează constant cu nevoia de a face o achiziție inteligentă și durabilă și dorința de a satisface preferințele copilului.

Studiul MKOR arată că decizia de cumpărare este un triunghi format din trei piloni principali: calitatea produselor (criteriu esențial pentru 50% dintre părinți), prețul (menționat de 48%) și, deloc surprinzător, preferința copilului (importantă pentru 42%).

Analiza detaliată a datelor dezvăluie însă că importanța acordată fiecărui criteriu variază dramatic în funcție de profilul părintelui:

• Experiența parentală: Părinții tineri (23-35 de ani), aflați poate la primele experiențe de acest gen, se bazează masiv pe recomandările școlii (50%) ca un factor de siguranță. În schimb, părinții cu mai multă experiență (45-55 de ani) se ghidează după experiența anterioară cu anumite mărci (35%), mizând pe alegeri validate în timp.
• Canalul de cumpărare redefinește criteriile: Cumpărătorii exclusiv online, neavând posibilitatea de a evalua fizic produsele, folosesc brandul (30%) ca un indicator al calității. În schimb, cumpărătorii omnichannel sunt cei mai exigenți, calitatea (59%) fiind criteriul suprem pentru ei, probabil folosind magazinul fizic tocmai pentru a valida acest aspect.
• Statutul socio-economic setează priorități diferite: Părinții cu studii superioare prioritizează calitatea (59%) și confortul copilului (40%), fiind dispuși să investească mai mult pentru aceste beneficii. Cei cu studii generale sunt mai sensibili la oferte și reduceri (45%).

În final, studiul subliniază un aspect subtil, dar important: mamele sunt principalul vector pentru criteriul „confortul copilului” (40% vs. 27% la bărbați), demonstrând o atenție sporită la detaliile ergonomice și practice ale produselor educative.

Dincolo de cumpărături: Bullying-ul, principala îngrijorare a părinților, mai ales a mamelor

Odată ce lista de cumpărături este bifată, presiunea financiară face loc unor anxietăți mai profunde, legate de experiența reală a copilului în mediul școlar.

Studiul MKOR arată că, pentru părinții din România, îngrijorările non-financiare sunt la fel de intense, dacă nu chiar mai pregnante, decât cele legate de buget.

În topul acestor preocupări se află comportamentul celorlalți elevi (bullying, conflicte), menționat de 38% dintre părinți ca fiind o sursă majoră de stres. Această grijă socială devansează aspecte mai pragmatice, precum greutatea ghiozdanului (33%) sau siguranța copiilor (32%), semnalând o schimbare de paradigmă în percepția riscurilor asociate școlii.

Analiza datelor arată însă că aceste îngrijorări nu sunt uniforme. Teama de bullying are o componentă de gen evidentă, fiind resimțită mult mai acut de mame (46%) decât de tați (31%). În mod interesant, anxietatea atinge cote maxime la părinții copiilor de grădiniță (51%), sugerând o teamă sporită legată de primele interacțiuni sociale nefiltrate ale celor mici.

Pe măsură ce copiii cresc, grijile se transformă.

Problema greutății ghiozdanului, de exemplu, devine o preocupare centrală în ciclul gimnazial, unde atinge un vârf de 47% în rândul părinților de copii între 11 și 14 ani.

În același timp, mediul de viață influențează direct percepția riscurilor: siguranța este o problemă preponderent urbană, mult mai accentuată în București-Ilfov (44%) decât în restul țării.

Nivelul de educație al părinților filtrează, de asemenea, natura îngrijorărilor: cei cu studii superioare se concentrează pe probleme sistemice, precum programa școlară (31%), în timp ce părinții cu studii generale sunt mai ancorați în aspecte concrete, precum comunicarea cu instituția de învățământ.

Piața paralelă de 100 RON / ședință: Cum au devenit meditațiile o normă pentru 44% dintre părinți

Cheltuielile vizibile cu rechizitele și hainele ascund o a doua piață, mai discretă, dar la fel de importantă pentru bugetul familiei: cea a meditațiilor.

Studiul MKOR relevă că pregătirea suplimentară a devenit o normă pentru o parte semnificativă a părinților, transformându-se într-o componentă cvasiobligatorie a parcursului educațional.

Datele arată că 44% dintre părinți apelează la meditații plătite, un procent care indică o neîncredere sistemică în capacitatea școlii de a asigura singură pregătirea necesară.

Această piață paralelă a educației este dominată de materiile considerate esențiale pentru examenele naționale:

• Matematica este regina incontestabilă a meditațiilor, fiind solicitată de 92% dintre părinții care investesc în pregătire suplimentară.
• Limba și literatura română se află pe a doua poziție, cu 59% dintre mențiuni.
• Limbile străine completează podiumul, fiind alese de 33% dintre părinți.

Costul mediu pentru o ședință la materiile de bază (Matematică sau Română) se stabilizează în jurul valorii de 100 RON. Totuși, această piață este puternic segmentată.

Presiunea examenelor este principalul factor care dictează atât frecvența, cât și costul.

Nevoia de meditații explodează în ciclul liceal, unde 67% dintre părinți plătesc pentru pregătire suplimentară, comparativ cu doar 21% în ciclul primar.

Mai mult, accesul la această formă de educație este puternic condiționat de statutul socio-economic.

Părinții cu venituri mari (58%) și studii superioare (51%) sunt mult mai predispuși să investească în meditații decât cei cu venituri mici (34%) sau studii generale (13%). Acest decalaj subliniază modul în care meditațiile, deși menite să completeze educația formală, pot accentua inechitățile din sistem.

Sistemul educațional sub lupă: Românii își doresc oameni culți și gândire critică, dar se lovesc de lipsa de viziune și politizare

La MKOR, suntem constant preocupați de percepțiile oamenilor privind tematicile de impact asupra societății.

Astfel, dincolo de presiunile imediate ale începutului de an școlar, un alt studiu MKOR, Educația din Perspectiva Românilor, a analizat și percepția de ansamblu a românilor asupra sistemului de învățământ.

Ce înseamnă, de fapt, educația pentru ei, ce își doresc de la școală și, mai ales, care sunt obstacolele care stau în calea unui sistem mai bun?

Datele, culese imediat după alegerile prezidențiale, în luna mai, pe un eșantion reprezentativ național de 1183 de români, arată o deconectare majoră între aspirații și realitatea percepută.

Ce înseamnă educația: Formarea intelectuală și morală, mai presus de diplome

Pentru majoritatea românilor, educația nu este doar un proces formal de obținere a diplomelor. Viziunea lor este una profund umanistă, centrată pe dezvoltarea personală.

Aproape 7 din 10 (70%) consideră că scopul principal al educației este de a deveni un om informat și cultivat, o perspectivă deosebit de puternică în rândul Generației Z (81%).

Pe locul doi în topul așteptărilor se află formarea caracterului: 52% dintre respondenți cred că școala trebuie să ofere contextul de învățare a bunelor maniere și valori morale.

Obținerea de diplome este văzută ca un scop în sine de doar 9% dintre români, sugerând că societatea valorizează substanța în detrimentul formei.

Principalele obstacole: Lipsa de viziune și subfinanțarea, frânele sistemului

Cifrele din cele 2 studii citate se completează: anxietățile concrete ale părinților la început de an școlar sunt manifestarea directă a eșecurilor strategice pe care întreaga societate le-a identificat la finalul unei perioade de mare intensitate socială și politică.

Sistemul nu doar că eșuează în a preveni probleme precum bullying-ul, ci eșuează fundamental în a livra exact setul de abilități pe care societatea le consideră vitale și care ar reprezenta antidotul pentru aceste probleme. Se creează un cerc vicios: școala nu predă abilități socio-emoționale, ceea ce duce la un mediu toxic, ceea ce confirmă că școala nu își îndeplinește misiunea.

Când vine vorba de piedicile care blochează reforma, românii identifică probleme structurale, la vârful sistemului. Două mari bariere sunt menționate în egală măsură de aproape jumătate dintre respondenți: lipsa unei viziuni clare și consecvente la nivel național (48%) și bugetul insuficient alocat educației (48%).

Percepția acestor probleme variază însă în funcție de generație și statut socio-economic:

• Generația Z (18-27 ani) este mult mai preocupată de bugetul insuficient (61%), resimțind direct efectele subfinanțării.
• În schimb, Generația X (44-55 ani) și respondenții cu studii superioare și venituri mari sunt mult mai critici față de lipsa de viziune (55-57%) și politizarea sistemului (47%), indicând o frustrare legată de managementul defectuos.

Ce ar trebui să predea școala: Gândirea critică și abilitățile de viață, mai importante decât materiile clasice

Întrebați ce ar trebui să învețe, în mod esențial, un copil în școală pentru a fi pregătit pentru viață, românii prioritizează abilitățile soft și competențele practice.

Topul este dominat de comunicarea clară și eficientă (48%), urmată de gândirea critică și rezolvarea de probleme (37%). Pe locul trei se află respectul pentru valori morale și diversitate (33%).

Și aici, diferențele generaționale sunt remarcabile. Generația Z pledează puternic pentru competențe moderne, precum gândirea critică (45%) și, în special, educația financiară (38%), o prioritate aproape inexistentă pentru Generația X (13%). În schimb, generațiile mai mature pun un accent mult mai mare pe valori morale și respect (40%), conturând o viziune mai tradițională asupra rolului școlii.

Aceste date arată că, în timp ce părinții se luptă cu provocările concrete ale unui nou an școlar, la nivel macro, societatea românească aspiră la un sistem educațional mai profund, mai strategic și mai adaptat la realitățile vieții, nu doar la cerințele unei programe încărcate.

Concluzii și insight-uri cheie ale studiului despre întoarcerea la școală

Studiul MKOR „Back to School 2025” conturează un tablou complex, în care deciziile financiare se împletesc cu anxietăți sociale și presiuni sistemice. Începutul de an școlar nu mai este doar un eveniment de consum, ci un barometru al stării de spirit a părinților din România.

• Prioritățile s-au schimbat: Siguranța emoțională depășește presiunea financiară. Deși bugetul este o provocare, principala îngrijorare a părinților este acum de natură socială. Bullying-ul a devenit un factor de stres mai mare decât costurile, semnalând o nevoie acută de soluții care să vizeze mediul școlar, nu doar portofelul.
• Bugetul de 450 RON este doar media: Adevărata poveste stă în segmentare. Cifra medie ascunde o piață polarizată. Prăpastia de peste 50% dintre cheltuielile părinților din sistemul privat și cel public, alături de disparitățile regionale de până la 78%, arată că nu există o singură piață „Back to School”, ci multiple micro-piețe definite de venit, educație și localizare.
• Părintele modern este un consumator hibrid. Bătălia dintre online și offline este câștigată de o strategie omnichannel (41%). Consumatorul navighează fluid între canale, folosind magazinul fizic pentru validarea calității (în special în mall-uri) și online-ul pentru eficiență (marketplace-uri locale), forțând retailerii să ofere o experiență integrată și consistentă.
• Piața meditațiilor s-a normalizat. Faptul că 44% dintre părinți investesc în pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 RON / ședință, arată că aceasta nu mai este o nișă, ci o componentă structurală a cheltuielilor pentru educație. Fenomenul indică o neîncredere sistemică și accentuează inechitățile sociale, transformând performanța academică într-un serviciu premium.
• O viziune ruptă de realitate. Românii aspiră la o educație care formează oameni culți și gânditori critici, dar se lovesc de un sistem pe care îl percep ca fiind subfinanțat, politizat și, cel mai grav, lipsit de o viziune coerentă. Această ruptură între idealul educațional și realitatea percepută explică de ce încrederea în sistem scade și de ce soluțiile paralele, precum meditațiile, devin o necesitate.

Cum am realizat cercetarea

Pentru această cercetare, ne-am asigurat că datele colectate reflectă cât mai fidel realitatea socială a părinților din România, oferind o imagine clară și obiectivă asupra comportamentelor și atitudinilor legate de începutul anului școlar.

• Mărimea eșantionului: 500 de respondenți
• Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după structura de gen, vârstă, regiune, și mediu de rezidență în mediul părinților
• Target: Părinți cu copii de vârstă școlară (3-18 ani)
• Metodă de cercetare: Sondaj de opinie (CAWI)
• Instrument: Chestionar structurat
• Abordare: Online, prin Panelul MKOR
• Perioadă: 29 august – 2 septembrie 2025

Deciziile bune se iau pe baza datelor. MKOR te poate ajuta.

La MKOR, ne dedicăm cercetării de piață cu un scop clar: să oferim companiilor informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii strategice și bine fundamentate.

Punem la dispoziție insight-uri valoroase despre piața din România, analizăm comportamentele consumatorilor, percepțiile clienților și dinamica competiției. Fie că vrei să explorezi o nouă direcție de business, să lansezi un produs sau să-ți evaluezi poziționarea actuală, te sprijinim cu date clare și relevante.

În secțiunea Servicii, poți descoperi tipurile de studii pe care le realizăm, de la cercetări calitative și cantitative, la studii de brand tracking, segmentare de piață sau customer journey.

Într-un mediu de business în continuă schimbare, accesul la date corecte poate face diferența între stagnare și creștere. De aceea, întrebarea esențială nu este dacă îți permiți să investești într-un studiu, ci dacă îți permiți să mergi mai departe fără el.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în nișa ta, scrie-ne. Îți vom arăta cum putem construi împreună o cercetare de piață care să-ți susțină obiectivele de business.