Back to School Post-COVID 2020

Studiul Back to School Post-COVID a fost realizat în rândul părinților copiilor din învățământul preuniversitar, pentru a afla care sunt așteptările și temerile lor referitoare la modul de desfășurare a noului an școlar, de MKOR Consulting, în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.

Majoritatea părinților preferă scenariul școlii față-în-față

Conform studiului realizat de noi la finalul lunii iulie și începutul lunii august, mai mult de jumătate dintre respondenții participanți și-au exprimat dorința ca anul școlar 2020-2021 să se desfășoare cu revenirea la cursurile tradiționale, față-în-față (55%). Cursurile față-în-față sunt preferate mai ales în cazul preșcolarilor și a elevilor de liceu.

Chiar dacă se arată prudenți, părinții consideră că această abordare este cea mai potrivită pentru copiii lor, acordând un scor mediu de adecvare de 4.6 puncte din 7.

În general, părinții sunt deschiși tuturor modalităților propuse pentru derularea cursurilor față-în-față, însă cea mai agreată modalitate este aceea ca, în măsura în care este posibil, orele să fie ținute în aer liber, sub forma laboratoarelor, iar accentul să fie pus pe partea practică a educației (6.3 puncte din 7 posibile).

Nivelul de îngrijorare al părinților și măsuri privind cursurile față în față

În cazul revenirii pe băncile școlii, părinții se arată îngrijorați la un nivel moderat, atât în primul scenariu, de desfășurare a cursurilor față în față integral (4.7 puncte din 7), cât și în cel de-al doilea scenariu, în care copiii ar merge la cursuri doar o parte din timp (4.4 puncte din 7).

Îngrijorarea părinților cu privire la sănătatea copiilor lor este influențată de încrederea pe care o au în unitățile școlare cu privire la aplicarea măsurilor necesare de prevenire a îmbolnăvirii cu Coronavirus.

Astfel, cei care nu au încredere în unitățile școlare sunt mai temători pentru sănătatea copiilor. Principala temere a părinților este nerespectarea regulilor de distanțare și igienă de către copii (peste 60%).

Mai ales părinții copiilor preșcolari și elevi ai claselor primare sunt preocupați că cei mici nu vor putea purta masca pe toată durata cursurilor (43%). Pe de altă parte, cei care au copii mai mari, de liceu, cu un grad mai mare de independență, tind să fie mai preocupați de posibilitatea infectării cu noul virus în drumul către școală.

Măsuri de prevenție pentru cursurile față în față

În ceea ce privește limitarea răspândirii virusului, părinții consideră că stabilirea și comunicarea clară a regulilor de igienizare pentru elevi, profesori și a unității școlare reprezintă principalul set de măsuri ce ar trebui luat de autorități.

Aspectele ce țin de filtrarea epidemiologică și limitări ale copiilor, precum purtarea măștii în interior, tind să fie mai puțin agreate, în special de către părinții copiilor mici (rezistența părinților la măsura de purtare obligatorie a măștii de către copii este invers proporțională cu vârsta acestora).

Principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă (mai mult de 6 din 10 părinți), dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome.

Scenariul cursurilor mixte, preferat de 31% dintre părinți

Pe locul al doilea în opțiunile părinților se află varianta mixtă, în care copiii alternează învățarea la distanță cu școala tradițională. Această variantă este preferată de aproape o treime dintre părinți (31%), în special pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și a celor care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării.

Nivelul de încredere în această opțiune scade, comparativ cu Scenariul cursurilor față-în-față, până la un scor mediu de adecvare de 3.7 puncte din 7.

Nivelul de încredere în calitatea actului de învățare este de asemenea unul moderat, de 3.6 din 7. Acest scenariu este ales în special de către părinții elevilor din ciclul gimnazial și liceal.

În cazul în care elevii ar trebui să își împartă timpul acordat cursurilor, parțial de acasă și parțial față-în-față, mai mult de 9 din 10 părinți sunt de părere că anumite materii ar trebui predate prioritar în timpul orelor față-în-față.

Printre ele se numără în primul rând matematica, limba și literatura română și limbile străine. În plus, părinții elevilor de clase primare doresc ore de dezvoltare personală pentru copiii lor, iar pentru cei de gimnaziu și liceu, ore de Informatică / TIC.

În ceea ce privește încrederea în capabilitățile unităților de învățământ de asigurare a măsurilor necesare siguranței în acest scenariu, îngrijorarea părinților față de sănătatea copiilor lor crește pe măsură ce nivelul de încredere în capacitățile unităților de învățământ scade.

Scenariul cursurilor la distanță, preferat de doar 14% dintre părinți

Scenariul în care cursurile se desfășoară exclusiv online, așa cum au fost în timpul stării de urgență, se află pe ultimul loc în topul preferințelor părinților: doar 14% aderă la această opțiune. După părerea părinților, această variantă este și cel mai puțin adecvată pentru copiii lor (2.7 puncte din 7). Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai bine această formă de desfășurare a școlii, comparativ cu cei din clasele de liceu.

Nivelul de încredere al părinților în calitatea educației la distanță este unul moderat scăzut, de 3.6 puncte din 7, cel mai puțin încrezători fiind părinții copiilor de clase liceale (3.2 puncte). Cel mai puțin încrezători în calitatea actului educațional la distanță sunt părinții liceenilor.

Măsuri pentru calitatea învățării la distanță

În cazul în care s-ar opta pentru această variantă, părinții elevilor propun o serie de măsuri care ar îmbunătăți învățarea la distanță, ce țin mai ales de interacțiunea cu cadrele didactice: sprijinul constant al profesorilor (47%), interacțiunea zilnică (45%) și feedbackul constant al acestora (39%) reprezintă modalitățile principale prin care copiii pot beneficia de o învățare de calitate, de acasă.

Înregistrarea video a cursurilor pentru acces facil la conținut (39%), asigurarea echipamentelor pentru școala online (35%) și a materialor de lucru printabile sau tipărite (34%) reprezintă modalități suplimentare prin care copiii pot fi susținuți atunci când învață de acasă.

Temeri și îngrijorări ale părinților

Dacă în situația cursurilor față în față grijile părinților sunt legate de sănătatea copiilor lor, în cazul cursurilor la distanță principalele preocupări sunt legate de calitatea actului educațional.

Grijile părinților sunt centrate pe felul în care sunt afectați copiii din cauza lipsei socializării (65% dintre părinți), a timpului prelungit petrecut în fața calculatorului (58%), dar și de calitatea slabă a învățării. Lipsa socializării este resimțită mai ales de către preșcolari, în timp ce asimilarea cu dificultate a noilor informații reprezintă o preocupare mai mare pentru părinții școlarilor.

Calitatea slabă a învățării la distanță este reflectată în dificultatea asimilării informațiilor predate în cadrul cursurilor online (62%) ori de faptul că elevilor le lipsește concentrarea (54%), neavând un program clar și o anumită rutină de învățare (52%).

Părinții elevilor mai mari, de gimnaziu și liceu, sunt îngrijorați în special de abilitățile și implicarea cadrelor didactice în actul educativ la distanță: 38% dintre părinți cred că profesorii nu sunt suficient pregătiți și 34% cred că aceștia nu se implică suficient pentru predarea la distanță.

Peste o treime dintre părinți sunt preocupați de lipsa transparenței metodelor de evaluare și notare a elevilor (37%). Această îngrijorare crește în cazul liceenilor.

Alte preocupări ale părinților sunt legate și de limitările pe care le au ei înșiși în a asigura acces și sprijin copiilor pe parcursul învățării online.

Limitări familiale și de ordin tehnologic pentru școala la distanță

În acest scenariu, o parte dintre limitări constau în bariere de ordin tehnologic, în timp ce altele au legătură cu situația familială. Lipsa resurselor tehnice necesare școlii online este o problemă consemnată de aproape 2 din 10 părinți, în timp ce 1 din 3 nu au posibilitatea de a sta acasă cu copiii și a-i sprijini în procesul de învățare la distanță.

Astfel, chiar dacă majoritatea copiilor au acces la rețele online,

• mai mult de 2 din 10 copii nu au conexiune viabilă la internet pentru a putea participa la orele desfășurate la distanță,
• 1 din 2 nu știu să folosească echipamentele pentru a participa la lecțiile online sau nu au acces la dispozitive pe care le pot utiliza individual, iar
• 7 din 10 nu au acces la o imprimantă.

Mai mult de jumătate dintre părinți au posibilități limitate sau deloc de a-și sprijini copiii în timpul cursurilor de acasă. Ei trebuie să găsească soluții pentru supravegherea copilului.

Un sfert vor apela la rude care să stea cu copilul și doar 2% vor apela la serviciile unei bone. În același timp, unul din 10 părinți va renunța la locul de muncă pentru a sta acasă cu copilul, jumătate dintre ei având copii în ciclul primar de școală sau provenind din mediul rural.

Comunicarea între instituții și părinți în perioada stării de urgență

Respondenții consideră că au fost informați la nivel moderat, acordând 4.1 puncte din 7 calității actului de informare pe perioada stării de urgență, legat de schimbările ce aveau să fie implementate odată cu închiderea școlilor. 41% dintre părinții din orașe foarte dezvoltate declară că au fost foarte slab informați.

În primul rând, informațiile privind activitatea și evoluția școlară a copilului au lipsit pentru mai bine de jumătate dintre respondenți (53%).

Pe locul al doilea în topul informațiilor pe care părinții și-ar fi dorit să le aibă pe durata celui de-al doilea semestru al anului școlar trecut se află detaliile privind evaluarea copiilor (47%), în această situație fiind mai ales părinții care au copiii în clasele primare (43%) sau liceale (33%).

O treime dintre respondenți și-ar fi dorit să afle mai multe despre platformele online utilizate, dar și despre modul în care se folosesc acestea.

Comunicarea joacă un rol esențial în relația dintre autorități și părinți. Cu cât părinții consideră că au fost mai bine informați pe durata stării de urgență, cu atât crește nivelul de încredere în autorități (locale și centrale).

Nevoia de informare în noul an școlar

În noul an școlar, cu cât copiii lor sunt mai mari, cu atât părinții doresc mai mult să fie informați despre metodele de evaluare și modul de desfășurare a orelor.

Pentru informarea părinților în anul școlar 2020-2021, sursele mass-media sunt indicate a fi cel mai puțin populare, iar părinții tind să acceseze mai degrabă sursele oficiale (accesate de minim un sfert dintre respondenți).

Principalele surse de informare despre noul an școlar vor fi cele locale, respectiv diriginții sau învățătorii copiilor, pentru 73% dintre respondenți, iar 54% dintre părinți vor apela la conducerea unității de învățământ pentru a afla informații relevante despre cursuri.

4 din 10 părinți vor urmări informările oficiale date de Ministerul Educației, iar 26% le vor urmări pe cele publicate de Guvern sau de Președinte.

Încrederea în autorități

Încrederea în autoritățile centrale este scăzută, de doar 3 din 7 puncte. Locuitorii mediului urban mic acordă cel mai scăzut nivel de încredere în autoritățile centrale (2.7 puncte).

Când vine vorba de încrederea în autoritățile locale (primării și consilii locale), media este ușor mai crescută, către moderată, de 3.4 puncte. Locuitorii mediilor rurale tind să fie mai încrezători în autoritățile locale, acordând cel mai mare scor de încredere (3.6 puncte).

Comunicarea joacă un rol esențial în relația dintre autorități și părinți. Cu cât părinții consideră că au fost mai bine informați pe durata stării de urgență, cu atât crește nivelul încredere în autorități (locale și centrale).

Încrederea în capacitatea unităților școlare de a aplica măsurile necesare siguranței sănătății copilului în cazul reluării cursurilor față în față este moderată, de 4.1 din 7. În acest caz, părinții sunt mai îngrijorați că sănătatea copilului lor va avea de suferit. O treime dintre părinții elevilor de gimnaziu au foarte puțină încredere în capacitatea unităților școlare de a aplica măsurile de siguranță a sănătății copiilor.

În cazul revenirii la cursurile la distanță, nivelul de încredere în unitățile de învățământ este unul mai degrabă scăzut, de 3.6 puncte din 7 posibile. Părinții elevilor de liceu sunt cel mai puțin încrezători în capacitatea unităților școlare de a realiza un act educațional la distanță de calitate (3.2 puncte).

Cei care nu au încredere că școala are resursele pentru a aplica măsurile necesare siguranței sănătății copilului, în cazul reluării cursurilor față-în-față, sunt mai îngrijorați de faptul că sănătatea copilului va avea de suferit, iar cei care au încredere în școli că acestea pot oferi un proces educațional de calitate, în cazul revenirii la cursurile la distanță, preferă scenariul cursurilor ținute online.

Direcții de intervenție

Ca cercetători, ne dorim ca informațiile pe care le furnizăm privind așteptările părinților, în calitate de beneficiari indirecți ai sistemului de învățământ, să ajute autoritățile să ia decizii cât mai informate privind viitorul.

Astfel, propunem analizarea opțiunii ca părinții să poată alege varianta de reîntoarcere la școală potrivită pentru copilul și situația lor personală.

Având în vedere că există un procent semnificativ, de 14% dintre părinți care ar opta pentru varianta cursurilor la distanță, este de analizat posibilitatea ca în anumite situații personale deosebite, documentate medical, familiile să aibă posibilitatea de a alege temporar școlarizarea copiilor de acasă.

Alte direcții de intervenție propuse de noi:

• Analizarea oportunității derulării unor cursuri în aer liber sau în alte spații informale, care să le permită copiilor distanțarea socială, dar și experimentarea, cu accent pe partea practică a învățării.
• Comunicarea îndeaproape a unităților de învățământ cu părinții, care ar trebui informați și consultați cu privire la măsurile luate, la nivelul școlii. În timp ce unele reglementări ar trebui adoptate unitar, la nivel central, alte reglementări trebuie stabilite la nivel local, în funcție de specificul fiecărei unități școlare.
  • Spre exemplu, măsurile care ar trebui decise la nivel central, și implementate la nivel local sunt cele legate de igienizare, punerea la dispoziție a dezinfectanților la intrarea în unitate, dezinfectant, săpun lichid, hârtie de toaletă, dar și rezolvarea problemelor legate de dotarea toaletelor cu apă curentă și canalizare, acolo unde acestea nu există.
  • Pe de altă parte, comunicarea regulilor de distanțare către părinți și elevi (inclusiv limitările impuse în cazul infectării) ar trebui să cadă în responsabilitatea unităților de învățământ, acestea fiind principalul pol de informare, din punctul de vedere al părinților (vezi mai sus, secțiunea privind Comunicarea autorităților cu părinții).
• Instruirea cadrelor didactice și a conducerii unităților școlare în sensul păstrării unei relații apropiate de comunicare și consultare cu părinții. Fie că informările sunt noutăți oficiale sau o consolidare a regulilor de bună conduită din partea părinților, elevilor, a cadrelor didactice și a școlii, cei doi actori – la care recomandăm să fie adăugați și elevii, ca beneficiari direcți ai actului educațional – să fie în permanentă legătură.

Metodologie

Studiul a fost realizat de MKOR în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, pe un eșantion aleator stratificat, de N=1067, reprezentativ pentru populația părinților având cel puțin un copil înregistrat în sistemul educațional din România în anul școlar 2020-2021, după ciclul de învățământ al copilului, mediul de rezidență și distribuție geografică (regiuni de dezvoltare).

Datele au fost colectate între 26 iulie și 3 august 2020.

Nivel de încredere 95%, eroare +/-3%

Rămâi informat despre impactul COVID-19

MKOR Consulting este conectat și urmărește noile trenduri ale pieței, publicând cele mai noi cercetări proprii, fie că le realizăm independent sau împreună cu partenerii noștri.

Studiul prezent face parte din seria studiilor despre impactul COVID în viața românilor, din care mai fac parte și

• Comportamentele de Consum Post-COVID
• Impactul Epidemiei de Coronavirus Asupra Vieții Românilor 2020
• Studiul Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România

Rămâi informat cu toate studiile publicate de noi și nu numai, prin abonarea la newsletter-ul nostru (nu facem spam)! 🙂

Ai curiozitatea să afli mai multe despre noi? Poți explora Portofoliul nostru sau dă-ne un mesaj ca să stăm de vorbă!